La posturile vamale situate pe frontiera moldo-română, în special Sculeni și Leușeni se atestă trafic sporit de camioane. În acest context Serviciul Vamal vine cu câteva recomandări pentru transportatori.

Astfel, în contextul traficului sporit prin posturile vamale situate pe frontiera moldo-română, nemijlocit posturile vamale Sculeni PVFI rutier (2010), Leușeni PVFI rutier (2030) și Giurgiulești 1 PVFI rutier (3020), pe sensul de ieșire din Republica Moldova, nemijlocit intrarea spre România, Serviciul Vamal recomandă transportatorilor, care intenționează să traverseze cu camioane fără marfă (goale) prin posturile vamale de frontieră, să opteze pentru traversarea prin postul vamal Cahul PVFI, rutier (3010) sau Costești PVFI, rutier (1010).

De asemenea, pentru ieșirea din Republica Moldova a autovehiculelor cu marfă, dar care dețin statutul AEO, la fel se recomandă optarea pentru traversarea prin posturile Cahul PVFI, rutier (3010) sau Costești PVFI, rutier (1010).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Excepție, sunt cazurile când se transportă marfă ce necesită verificarea controlului fitosanitar, deoarece atât în postul vamal Cahul, cât și în postul vamal Costești nu sunt prezenți reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Potrivit informațiilor, agenții economici din Republica Moldova, care anterior exportau mărfuri spre Ucraina s-au reorientat spre piața din UE, din acest considerent posturile vamale situate pe frontiera moldo-română au devenit supra solicitate. Totodată, fluxul s-a majorat deoarece unii transportatori din Ucraina optează pentru tranzit cu marfă prin Republica Moldova.

În conformitate cu datele din Sistemul Informațional al Serviciului Vamal se constată pe frontiera moldo-română o creștere semnificativă a numărului de declarații vamale perfectate la export, fiind înregistrată o creștere cu 73% față de intervalul corespondent al anului 2021 și din acest considerent se atestă un flux sporit de camioane cu marfă la posturile vamale de frontieră.

În situația creată, Serviciul Vamal îndeamnă transportatorii să manifeste spirit de înțelegere.

#camioane #puncte vamale #serviciul vamal

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.