Zeci de mii de tineri din China au dat naștere fenomenului „copii cu normă întreagă”, o denumire care a apărut pentru prima dată pe popularul site de socializare chinez Douban, la sfârșitul anului trecut, informează CNN.
Epuizată de presiunea de a reuși ca fotograf, Litsky Li a acceptat o ofertă mai bună: să renunțe la muncă pentru a se alătura celor care aparțin comunităților în creștere din China, unde copiii sunt plătiți de familiile lor pentru a rămâne acasă.
Li, în vârstă de 21 de ani, își petrece acum zilele cumpărând alimente pentru familia ei, în orașul central Luoyang și îngrijindu-se de bunica ei, care suferă de demență.
Părinții îi plătesc un salariu de 6.000 de yuani (835 de dolari) pe lună, care este considerat un salariu bun pentru clasa de mijloc, în zona unde locuiește.
„Motivul pentru care sunt acum acasă este că nu suport presiunea de a merge la școală sau la serviciu”, a spus Li, absolventă de liceu. „Nu vreau să concurez intens cu colegii mei. Așa că aleg să „tang ping” (să stau fără să fac nimic) complet. Nu am neapărat nevoie de un loc de muncă mai bine plătit sau de o viață mai bună”, a adăugat Litsky Li .
„Tang ping” este o expresie care a devenit populară printre tinerii asiatici și se pare că își are originea într-o postare de la începutul acestui an, pe un forum online al gigantului chinez de căutare Baidu. Autorul acestei postări, acum șterse, a sugerat că, în loc să lucreze toată viața urmărind un apartament și valorile tradiționale ale familiei, oamenii ar trebui să urmeze o viață simplă.
Și Li nu este singura. Nu doar nemulțumirea este cea care conduce fenomenul „fiilor și fiicelor cu normă întreagă”. Majoritatea zecilor de mii de tineri care se descriu astfel pe rețelele de socializare spun că se retrag acasă, pentru că pur și simplu nu pot găsi de lucru.
Rata șomajului pentru tinerii cu vârsta între 16 și 24 de ani din zonele urbane a atins 21,3% luna trecută, un nivel record.
Pe rețeaua de socializare Douban, aproape 4.000 de membri ai unui grup numit „centrul de comunicare în muncă pentru copii cu normă întreagă” discută subiecte legate de viața lor zilnică „de muncă”. Cuvântul la modă s-a răspândit pe alte platforme de social media.
Pe Xiaohongshu, cea mai populară platformă de partajare a stilului de viață din China în rândul tinerilor, există în prezent peste 40.000 de postări sub hashtag-ul „fii și fiice cu normă întreagă”. Mai ales tinerii cu vârste în jur 20 de ani spun că sunt diferiți de generația anterioară „ken lao zu”, care se traduce aproximativ prin „generația care mănâncă vechiul”, un fenomen anterior popular printre cei născuți în anii 1980.
Tinerii care au acum în jur de 30 de ani au studiat și au muncit din greu pentru carierele lor, dar de cele mai multe ori contribuiau foarte puțin acasă, deși se bazau pe părinții lor pentru ajutor cu chiriile și alte cheltuieli. În schimb, copiii „profesioniști” de astăzi petrec timp cu părinții și fac treburile casnice în schimbul sprijinului financiar.
Sociologii spun că experiențele traumatizante prin care a trecut societatea Chinei, cu măsurile stricte din timpul pandemiei, au contribuit la faptul că numărul tinerilor își regândesc radical obiectivele de viață și la susținerea primită de la părinți.
„Din punct de vedere mental și psihologic, oamenii din China continentală încă se recuperează după pandemia de Covid-19”, a spus Fang Xu, lector la Universitatea din California Berkeley. „Cred că dorința de a petrece [timp] de calitate cu cei dragi, contemplarea despre sensul vieții sau care sunt cele mai importante lucruri din viață, încă persistă”, a spus ea.
Dragostea, totuși, poate să nu cucerească totul. Tendința copiilor profesioniști este, de asemenea, un semn că tinerii se confruntă cu oportunități în scădere într-o economie care a fost fruntașă zeci de ani, îmbogățind generațiile care acum își susțin tinerii.
După o explozie inițială de activitate la începutul acestui an, redresarea economică a Chinei a încetinit, iar încrederea în afaceri rămâne slabă. Sectorul privat, coloana vertebrală a economiei și cea mai mare sursă de ocupare a forței de muncă, a fost lovit de o represiune puternică de reglementare de la sfârșitul anului 2020.
Ya-wen Lei, profesor de sociologie la Universitatea Harvard, a spus că se așteaptă ca fenomenul copiilor profesioniști să nu dureze mult.
„Sprijinul pe care îl primesc de la părinți în acest context nu este surprinzător, deoarece mulți părinți chinezi își asistă copiii cu diverse aspecte ale vieții, cum ar fi locuința, cheltuielile de căsătorie și îngrijirea copiilor”, a spus ea, adăugând că cei mai mulți tineri probabil că în cele din urmă vor să aibă un loc de muncă sigur.
De asemenea, nu este o soluție viabilă la problema locurilor de muncă din China, a spus George Magnus, cercetător asociat la Centrul China de la Universitatea Oxford și Universitatea SOAS din Londra.
„Ar putea fi o soluție pe termen scurt, astfel încât să aibă unde să locuiască, să aibă ceva de făcut și să beneficieze de veniturile familiei în schimb. Dar dacă tinerii nu se află pe piața forței de muncă dobândind competențe și în căutarea unor oportunități mai bune, atunci ei pot deveni “șomeri cu normă întreagă”, fie pentru că au fost șomeri de prea mult timp, fie pentru că nu au reușit să țină pasul cu dobândirea de competențe și formare.”
