Incredibil, dar adevărat. În Republica Moldova, la Facultatea de Stomatologie din cadrul Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, se intră mai greu decât la Harvard, scrie bani.md.

„60 de persoane pe un loc – probabil cel mai mare concurs nu doar din Moldova dar și comparativ cu cele mai prestigioase Universități din lume. La Universitatea de Medicină din Moldova la stomatologie buget, rata de admitere a fost de 1,6%. La Harvard – de 4%, iar la Oxford în general este de 10 ori mai ușor decât la noi cu 17,5%. De Cambridge nici nu mai vorbim, ei având o rată modesta de admitere de 21%”, explică expertul Veaceslav Ioniță.

În acest an Universitatea de Medicină a oferit 500 de locuri la buget, cu 50 de locuri mai mult decât anul trecut. Locurile cu taxă sunt în număr de 628.

Taxele de studii la USMF diferă în funcție de facultatea aleasă. Medicină – 32 200 de lei, Farmacie – 30 500 de lei, Stomatologie – 42 300 de lei, Optometrie – 32 200 de lei, Fiziokinetoterapie și reabilitare – 21 600 de lei, Sănătate publică, Asistență medicală generală și Tehnologie radiologică – 19 300 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #stomatologie #USMF

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.