În ultimii ani, în România, tot mai mulți minori dependenți de droguri au cerut ajutorul specialiștilor. Despre asta anunță șefa unui ONG care luptă cu dependența de droguri, Georgiana Drăgan. Invitată la podcastul Digi Context, aceasta a povestit că despre cele mai recente cazuri.

„În ultimii ani, cu precădere în ultimii 2-3 ani aș putea spune, cei care s-au adresat, deși programul nostru în esență este destinat adulților, însă de-a lungul timpului am ajutat întotdeauna și minori, iar în ultimii ani, parcă cererile au venit cu mult mai mult din partea minorilor, părinți disperați care ne sunau, fie că voiau să-i aducă pe copii în centru și copiii își doreau de asemenea, fie erau disperați pentru că aflau că se droghează copiii, ei nu voiau să vină în centru și nu știau ce să facă și ne solicitau ajutor și susținere în a-i consilia cumva într-o manieră ambulatorie, să ia decizii, ce pot face în privința asta. Spre exemplu, anul trecut, la un moment dat în perioada verii, aveam în program șapte fete, dintre care o singură fată de vârstă peste 18 ani, restul toate sub 18 ani. În prezent avem în program cinci fete, trei sunt sub 18 ani, dintre care cea mai mică are 13. Avem o fată, spre exemplu, de 15 ani, care deja are patru ani de dependență. Asta înseamnă că ea a debutat în consum la 11 ani”, afirmă Georgiana Drăgan, directoarea Centrului de Fete House of Joy.

Georgiana are, la rândul ei, o poveste similară. Și ea a fost consumatoare de droguri încă dinainte de a împlini 18 ani.

„Eu la o petrecere am consumat prima dată marijuana, într-un anturaj în care se consumau diverse droguri, inclusiv drogul acesta, bineînțeles a fost și o doză mare de curiozitate, pentru că cei care erau deja sub efectul drogurilor au început să ne vândă, să-și vândă marfa: Măi, încercați și voi că o să vedeți, vă simțiți bine, îi vedeam pe ei detașați, dansau, se distrau, păreau complet rupți de realitate, într-o lume care mie mi se părea că e mult mai faină decât aia în care noi eram. Și atunci toate astea, până la urmă, teribilism, 17 ani, adolescentă, aveam senzația că pot totul, că o să controlez totul, că eu nu o să ajung niciodată să mă, nu știu, să mă domine pe mine ceva, nici măcar un drog, și în cele din urmă așa am ajuns să consum.”

Și-a tâlhărit mama pentru droguri

Georgiana Drăgan, fostă elevă olimpică, premiantă, a fost dependentă de droguri timp de 8 ani, timp în care ajunsese să-și tâlhărească inclusiv mama pentru a face rost de bani pentru droguri.

„Cinci ani în care am experimentat o dependență dureroasă, care a dus cu sine consecințe atât în ceea ce mă privește pe mine, cât și familia mea, de la punctul în care mi-am vândut, mi-am amanetat, de fapt, primul meu inel, pe care îl primisem de la mama mea cadou la vârsta de 18 ani, până la momente în care am ajuns să las în amanet toate obiectele mele de valoare, toate obiectele mamei mele de valoare, nu mai avea absolut nimic de aur, nu mai avea absolut nimic de valoare în casă, electrocasnice, inclusiv televizorul, mașina de spălat, absolut tot ce puteam să las în amanet. Am avut și momente în care o urmăream noaptea, când se culca, mi-aduc aminte, stăteam și o pândeam efectiv să adoarmă, mă duceam, îi deschideam geanta, îi umblam în geanta, îi luam portofelul, îi luam cardul și toți banii din geanta și mă duceam și mă drogam cu ei. Sau chiar la punctul în care să fiu atât de disperată să consum încât efectiv să o tâlhăresc, să îi smulg un ceas de la mână, ultimul ei bun pe care îl mai avea și pe care îl prețuia foarte mult și să mă duc să mă droghez cu el…. Din decembrie 2009 am renunțat definitiv la consumul de droguri și de atunci nu m-am mai întors niciodată la consum”, spune Georgiana Drăgan.

„Consecințele vin rând pe rând”

Georgiana îi sfătuiește pe tineri să nu cadă în capcana mesajelor de tipul „marijuana este un drog ușor”.

”În zilele noastre, în rândul tinerilor, în rândul adolescenților, a crescut mai tare gradul de acceptare vis-a-vis de droguri, în special de marijuana sau alte droguri considerate mai ușoare, pentru că sunt punctate de către alți tineri, sau chiar prin muzică, sunt punctate niște efecte pozitive, adică se pune foarte mult accent pe latura pozitivă a consumului, pe senzațiile inedite pe care le oferă și așa mai departe. Însă, cei care promovează latura asta nu vin niciodată să spună tot adevărul despre droguri. Ok, pentru o oră, două, la început, s-ar putea să te simți bine și o să te simți, că altfel n-ar ajunge nimeni dependent. Tragi odată și nu-ți mai trebuie. Dar tot adevărul este că în timp ajungi să plătești o notă de plată și consecințele vin rând pe rând și începi să-ți pierzi relații, să pierzi ani din viață, să pierzi posesiuni, dar cel mai important să produci multă durere în jurul tău ție și familiei tale, în mod special.”

Cum să reacționeze un părinte

Cum ar trebui să reacționeze un părinte atunci când află că are un copil dependent de droguri? Georgiana Drăgan crede că cel mai important aspect este „să-și mențină calmul”, chiar dacă starea de șoc e extrem de puternică.

„O criză de isterie, de amenințări, de reproșuri, de țipete, de urlete nu ajută în momentul respectiv pentru că s-ar putea ca de prima reacție să depindă ce se va întâmpla mai departe cu copilul. Și atunci să-și mențină calmul să se focuseze pe soluții. Și să accepte realitatea. Chiar ne spunea un părinte cu care de vreun an vorbim și încercăm să-l ajutăm, are fata adolescentă dependentă, și ne spunea că ajunsese ca în mintea lui să se gândească la fiica lui ca la un copil imaginar. Pentru că era atât de greu de suportat faptul că fiica lui, deșteaptă, familie bună, cu potențial material și așa mai departe, financiar, a ajuns dependentă, încât pur și simplu proiecta o altă realitate asupra ei, doar ca el să reușească să facă față. Și atunci, limite clare, mingea este în terenul lor și focus spre soluții. Și să le închidă, noi avem o expresie în Teen Challenge, trebuie să începi să le închizi fiecare robinet. Și anume, banii de pachet, banii de Balenciaga. (…) Dacă părinții nu se opresc în a le da bani, inevitabil ajung să le întrețină consumul. Poate vei fi nevoit să îi îngheți anul școlar, o perioadă. Pentru că oricum, în cele din urmă, va pierde școala din cauza absenteismului, evident. Și atunci, tu trebuie să stai să te gândești în calitate de părinte, măi, care e binele mai mare acum? Să nu meargă un an la școală și să-i câștig viața? Sau să-l las la școală acolo cu alte anturaje, așa mai departe, să se drogeze și în cele din urmă poate să fie mai rău?”

#dependenta de droguri #minori #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.