Moldova se confruntă cu provocări demografice enorme. Până în 2040, s-a estimat că populația Republicii Moldova va scădea până la 1,7 milioane (scenariul „scăzut”), o scădere de 34,5% în comparație cu anul 2018. Piramida populației se va inversa, generațiile cu vârsta de 50+ ani vor reprezenta aproximativ jumătate din populația totală, pe când cei cu vârsta de 60+ ani vor reprezenta o treime din aceasta. Va apărea un dezechilibru puternic de gen la vârste înaintate, ceea ce va duce la un număr foarte mare de gospodării de femei vârstnice cu o singură persoană și va avea un impact considerabil asupra sărăciei în rândul femeilor vârstnice, arată Evaluarea Cuprinzătoare Comună de Țară privind Egalitatea de Gen, realizată de Echipa de Țară ONU în Moldova, inclusiv Banca Mondială.
Alexei Buzu, unul dintre autorii studiului, director executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a menționat că emigrarea continuă a populației cu vârstă aptă de muncă, cu cel puțin 15,5% dintre moldoveni dorind să părăsească Republica Moldova în următorii trei ani, precum și îmbătrânirea populației vor aprofunda impactul structurii demografice a Republicii Moldova asupra dezvoltării țării. Deși femeile și bărbații doresc să aibă până la trei copii, în realitate au mai puțin de doi, din cauza dificultăților legate de munca de îngrijire neremunerată și de reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie, având în vedere disponibilitatea limitată a locurilor de muncă favorabile familiei și a serviciilor publice de îngrijire de calitate a copiilor.
Normele sociale și rolurile de gen stereotipe influențează realizările educaționale, precum și profesionale. Evaluarea a dezvăluit o rată mai mare de abandon școlar printre băieți. În 2019, rata de abandon școlar printre băieți (18-25 ani) a fost de 22,6%, comparativ cu rata de 15,3% de abandon școlar printre fete. Faptul că bărbații și băieții percep rolul lor de gen ca întreținători de familie și furnizori de bunăstare economică ar putea fi o explicație. Totuși, realizările academice în rândul femeilor roma rămân reduse, în timp ce femeile cu dizabilități continuă să fie excluse. În Moldova, alegerea unei profesii este puternic influențată de rolurile de gen. Fetele tind să aleagă specialități în domeniul artelor liberale (filologie, științe politice, științe sociale, asistență socială etc.), care sunt de obicei mai slab remunerate.
Inegalitățile de gen în domeniul sănătății sunt semnificative și se extind. La nivel macro, bărbații sunt mai tare influențați de inegalitățile de gen în sănătate, cu o rată a mortalității mai mare și cu o speranță de viață mai redusă din cauza diferențelor de gen în comportament. Totuși, necesitățile nesatisfăcute de servicii de îngrijire a sănătății sunt mai mari în rândul femeilor, ajungând la 43% printre femeile cu dizabilități, 35% printre femeile sărace și 35% printre femeile cu vârsta 60+. Necesitatea actuală de metode moderne de planificare familială și de servicii de sănătate sexuală și reproductivă rămâne nesatisfăcută. Adițional, aproximativ o treime din femei în Moldova, în special femeile tinere, nu au o autonomie sexuală sau reproductivă.
Natalia Covrig, autoarea studiului, coordonatoare de proiect la CPD, a subliniat că, în domeniul ocupării, Moldova are cea mai mare prevalență a inactivității în rândul femeilor din regiune. În 2021, ponderea femeilor tinere neîncadrate nici în muncă, nici în educație sau formare (NEET) a fost printre cele mai ridicate din regiune, de 24%. Rata de ocupare în rândul populației roma este aproximativ de șapte ori mai mică decât cea a populației generale (41%), în timp ce rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de aproximativ patru ori mai mică. Munca de îngrijire neremunerată în gospodărie și în familie reprezintă bariere în calea participării pe piața muncii, în special pentru femei, care își asumă în mod disproporționat responsabilitățile neremunerate de îngrijire. Femeile din zonele rurale au mai puțin acces la oportunități de muncă.
Evaluarea ia în considerație abordarea analitică „Nimeni nu este lăsat în urmă” și se bazează pe analiza datelor din Studiul „Generații și gen”, Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice, Ancheta Forței de Muncă și Studiul privind dezvoltarea mediului de afaceri efectuate de Biroul Național de Statistică, precum și alte surse. Componenta calitativă a evaluării a inclus discuții în cadrul grupurilor tematice și interviuri cu informatorii-cheie din cadrul reprezentanților grupurilor vulnerabile de femei. Adițional, au fost consultați reprezentanții organizațiilor societății civile, care reprezintă grupurile vulnerabile de femei.
Rezultatele evaluării vor fi integrate în documentele strategice și analitice cheie ale sistemului Organizației Națiunilor Unite, inclusiv noul Cadru de Parteneriat cu Țara al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Analiza Comună de Țară a Organizației Națiunilor Unite pentru 2021 și Cadrul de Parteneriat ONU-Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă 2023-2027.
