Șeful adjunct al Biroului președintelui Ucrainei, Ihor Zhovkva, a avut o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor europene al Republicii Cehe, Mikuláš Bek. Cei doi oficiali au discutat despre rezultatele vizitei președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Ucraina la 15 septembrie curent.

Au fost remarcate progresele semnificative Ucrainei în implementarea recomandărilor Comisiei Europene privind aderarea la UE și adevărata democrație a societății ucrainene, care împărtășește și apără valorile europene pe câmpul de luptă.

„În mai puțin de trei luni, Ucraina a îndeplinit aproximativ jumătate din recomandările Comisiei Europene. Ne aflăm pe o cale optimistă pentru implementarea lor completă până în luna noiembrie a acestui an”, a subliniat Ihor Zhovkva, potrivit comunicatului oficial.

Părțile au coordonat pașii politici și practici comune pentru avansarea Ucrainei pe calea integrării europene. De asemenea, au discutat despre participarea Ucrainei la evenimentele UE la nivel înalt care vor avea loc în timpul președinției cehe a Consiliului Uniunii Europene până la sfârșitul anului 2022, în special la reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din UE din 6 și 7 octombrie la Praga (Republica Cehă).

„Ne așteptăm ca președinția cehă a Consiliului UE să influențeze deschiderea unei ferestre de oportunitate pentru începerea negocierilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în viitorul apropiat”, a declarat șeful adjunct al biroului președintelui.

#Ucraina #UE

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.