În Republica Moldova se va revizui legislația privind naționalizare. Prim-ministrul Dorin Recean i-a solicitat șefei de la Justiție, Veronica Mihailov-Moraru, să propună în timp de trei săptămâni măsuri corespunzătoare.

Indicația i-a fost transmisă funcționarei în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, desfășurată pe 30 decembrie 2024. Recean a vorbit despre speculațiile politicienilor de la Chișinău, cu referire la achizițiile de gaz din Rusia și pretinsa datorie de 700 de milioane de dolari și a acuzat partidele pro-ruse că vor să pună pe umerii cetățenilor plata.

„Este prima dată când avem politicieni care își învinuiesc țara proprie pentru problemele create din exterior. Bufonii și speculanții politici ai Kremlinului încearcă să pună presiune pe Guvern, Guvernul să pună pe umerii cetățenilor o datorie de peste 700 de milioane de dolari. Ori, această datorie nu există. O fi fost cheltuiți pe iahturi, pe vacanțe, dar nu au fost cheltuiți de cetățenii Republicii Moldova. Parcă văd un spectacol care urmează. Se va identifica un salvator al situației. Este o competiție, cine este mai vocal, mai obedient. Socialiștii, Dodon, insistă ca Republica Moldova să recunoască această datorie inexistentă. Vreau să le reamintesc că nu este vorba despre politică sau despre partide.

Noi acum vorbim despre țară, despre patriotism, țară, demnitate, sau cum zic ei – despre credință. Noi ne facem temele pentru acasă, ca să ne debarasăm definitiv de orice instrument de șantaj și în acest context doamnă ministră Mihailov-Moraru, să revizuim legislația cu privire la naționalizare, să putem să acționăm acolo unde avem active strategice, care au fost preluate prin forță și șantaj. Trebuie să ne recuperăm activele noastre”, a declarat Recean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, de pe 1 ianuarie 2025, Rusia nu va mai livra gaz în Republica Moldova. Autoritățile au instituit stare de urgență în sectorul energetic, iar tarifele la curentul electric și energia termică ar putea crește, urmare a utilizării resurselor alternative de aprovizionare.

În stânga Nistrului s-a instituit stare de urgență în economie, iar centrala de la Cuciurgan nu ne va mai livra lumină, dacă în regiune nu va fi furnizat gaz, conform unei decizii semnate de Vadim Krasnoselski.

Anterior, presa de la Moscova a publicat mai multe știri, cu referire la servicii speciale, relatând despre pretinse planuri ale autorităților constituționale de a prelua cu forța Centrala de la Cuciurgan și a aplica un pretins scenariu militar în stânga Nistrului. Guvernarea de la Chișinău a infirmat speculațiile publicațiilor rusești apropiate de Kremlin.

#Dorin Recean #Kremlin #legislatie #naționalizare #Veronica Mihailov-Moraru

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.