Rezultatele elucidate într-o notă analitică, confirmă necesitatea restructurării serviciilor de îngrijire paliativă în instituțiile medicale și importanța creării unui Centru Universitar de Îngrijiri Paliative – etalon al profesionalismului și al calității în domeniul medicinei paliative în țara noastră.

Potrivit informațiilor, nota a fost elaborată de către grupul de lucru al USMF „Nicolae Testemițanu” cu sprijinul expertului IDIS „Viitorul”

Prestarea serviciilor specializate de îngrijiri paliative este o problemă prioritară la nivel național. Statisticile indică un număr total de circa 25 mii de persoane care suferă de boli incurabile și amenințătoare de viață, necesitând îngrijiri paliative.

Potrivit autorilor documentului, crearea Centrului Universitar de Îngrijiri Paliative va avea un impact medical și social prin pregătirea calitativă și interdisciplinară a specialiștilor în paliație, care vor dispune de abilități de comunicare, negociere și consiliere a pacienților cu boli incurabile și a familiilor acestora.

Astfel, scopul Centrului Universitar de Îngrijiri Paliative ar fi extinderea infrastructurii curente și a activităților de instruire, de educație medicală continuă și cercetare în cadrul USMF „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, în vederea realizării transferului tehnologic și dezvoltării serviciilor multidisciplinare de îngrijiri paliative destinate, în special pacienților cu necesități complexe.

Potrivit grupului de lucru al USMF, printre obiectivele Centrului Universitar de Îngrijiri Paliative se numără:

alinierea procesului educațional în domeniul îngrijirilor paliative, a cercetării științifice și a activității clinice conform standardelor internaționale;
formarea profesională în domeniul îngrijirilor paliative pe parcursul întregii vieți;
prestarea serviciilor de paliație de înaltă calitate;
recrutarea, menținerea și dezvoltarea resurselor umane profesioniste și competitive;
aplicarea unui sistem de management eficient, participativ, transparent, bazat pe rezultate, adaptabil la necesitățile comunității academice și mediului extern;
fortificarea cooperării internaționale în domeniile de instruire, cercetare științifică, activitate clinică, și internaționalizarea procesului de studii prin mobilități academice și dezvoltarea parteneriatelor în paliație.

La etapa actuală, Universitatea de Stat Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” își propune identificarea unui teren pentru construcția Centrului Universitar de Îngrijiri Paliative. În acest sens, USMF invită toți cetățenii să se alăture cauzei și să contribuie la realizarea unui vis măreț.

Proiectul „Îngrijiri paliative sustenabile și reziliente la nivel național” este implementat de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova în parteneriat cu Asociația Studenților și Rezidenților în Medicină și Asociația Obștească PRINCIPII SĂNĂTOASE, cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova/Departamentul Sănătate Publică.

#USMF

Italia și Spania au convenit joi, 22 octombrie, să elimine controalele reciproce la frontieră, introduse în urma crizei migratorii din Ceuta, unde peste 80.000 de migranți au intrat din Maroc la sfârșitul lunii iulie. Decizia vine după luni de tensiuni diplomatice între Roma și Madrid, marcate de acuzații reciproce și de suspendarea temporară a liberei circulații pentru anumite legături aeriene și maritime. Cele două guverne au decis, în schimb, să consolideze schimbul de informații pentru a asigura securitatea spațiului Schengen, relatează EFE și Agerpres.

Decizia a fost luată joi, în urma unei convorbiri telefonice între ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, și omologul său spaniol, Fernando Grande-Marlaska. Discuția a fost stabilită după întâlnirea dintre premierul italian Giorgia Meloni și șeful guvernului spaniol, Pedro Sánchez, desfășurată în marja Consiliului European.

„Decizia, luată după o analiză atentă a situației, va fi însoțită de o consolidare a schimbului de informații pentru a garanta siguranța deplină a spațiului comun Schengen”, a transmis Ministerul italian de Interne.

Surse din Ministerul spaniol de Interne au confirmat acordul, precizând că Madridul nu va prelungi controalele aplicate pasagerilor care sosesc din Italia pe cale aeriană sau maritimă. La rândul său, Roma va pune capăt verificărilor impuse călătorilor proveniți din Spania.

Criza migranților din Ceuta a provocat tensiuni între Roma și Madrid Controalele au fost introduse după ce peste 80.000 de migranți au intrat în Ceuta din Maroc, la sfârșitul lunii iulie.

Italia a început verificările în aeroporturi și porturi la 1 august, pentru pasagerii care soseau din Spania. Măsura a fost prelungită ulterior de trei ori, autoritățile italiene invocând situația din Ceuta.

În replică, guvernul spaniol a introdus controale similare pentru călătorii proveniți din Italia. Măsurile au reprezentat o restrângere temporară a liberei circulații în spațiul Schengen pe rutele vizate.

Tensiunile diplomatice au crescut în septembrie, când Italia a decis să mențină verificările. La 15 septembrie, ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, a calificat decizia Romei drept „rușinoasă” și „o măsură absurdă”.

La rândul său, ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a criticat reacția Madridului, pe care a descris-o drept „agresivă în mod inutil”. Peste 180.000 de călători, verificați de autoritățile italiene Potrivit datelor prezentate de Italia la 31 august, în prima lună de aplicare a măsurilor au fost verificați peste 180.000 de călători proveniți din Spania.

Autoritățile italiene au refuzat intrarea a 31 de persoane, printre care opt cetățeni marocani, și au arestat alte șase persoane. Înaintea acordului anunțat joi, guvernul italian decisese o nouă prelungire, cu șapte zile, a controalelor din porturi și aeroporturi, măsură care urma să expire în aceeași zi.

O soluție diplomatică fusese discutată cu o săptămână înainte, la Bruxelles, în cadrul întâlnirii dintre Giorgia Meloni și Pedro Sánchez. Cei doi lideri au convenit atunci ca miniștrii de Interne să stabilească modalitatea de eliminare a controalelor.

Prin acordul de joi, 22 octombrie, Roma și Madridul renunță la prelungirea verificărilor reciproce, urmând să intensifice cooperarea și schimbul de informații în materie de securitate.