În premieră, mai mulți vârstnici din Republica Moldova beneficiază de servicii de e-sănătate și consiliere online

Compania Moldcell, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație și Proiectul Tehnologiile Viitorului au început instruirile în cadrul proiectului pilot „Incluziunea digitală pentru servicii sociale și e-sănătate”. Acest proiect reprezintă o extensie a acordului de parteneriat semnat între Moldcell și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) Moldova și Proiectul Tehnologiile Viitorului, care are drept scop promovarea consilierii medicale online în Republica Moldova și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru persoanele care locuiesc izolat în mediul rural.

În perioada ianuarie-martie 2023, vârstnicii din raioanele Leova și Rezina vor avea ocazia să participe la programul instruire privind utilizarea aplicaței mobile care le oferă acces la specialiști medicali și servicii de consiliere psihologică online.

Proiectul pilot oferă 3 consultații gratuite cu specialiști medicali și psihologi prin intermediul smartphone-urilor, care au fost donate anterior unui număr de 630 de persoane în vârstă, în cadrul proiectului „Abilități Digitale Conectează Generații”, finanțat de UNFPA Moldova și Fundația Moldcell. Acest lucru le va permite să descopere platforma și să experimenteze beneficiile consilierii medicale online.

Carolina Bugaian, Directoarea Generală Moldcell:

„Compania Moldcell are o multitudine de servicii, de produse digitale care vine să suplinească și să facă viața din Republica Moldova mult mai calitativă. Cu acest proiect ne propunem incluziunea digitală a vârstnicilor pe domeniul de sănătate și anume ne propunem ca prin intermediul aplicației pe care o lansăm astăzi să-i instruim cum urmează ei să utilizeze aceste servicii de e-sănătate pentru a avea acces la servicii de calitate din satul, din localitatea în care ei locuiesc.

În cadrul proiectului Like De La Bunei, deja au primit instruiri și telefoane mobile peste 630 de persoane în etate și astăzi suntem la prima sesiune a acestui proiect pilot în domeniul de telemedicină sau e-sănătate. Persoanele în etate din zonele rurale fiind mult mai îndepărtați de orașe și de acces la servicii medicale de calitate, sunt tocmai segmentul cel mai potrivit pentru a fi primii beneficiari de aceste servicii”.

Natalia Plugaru, Reprezentantă Adjunctă UNFPA Moldova: „În prezent, în Republica Moldova, 20% din populația țării sunt persoanele vârstnice, iar peste 20 de ani ne așteptăm ca fiecare a 3-a persoană din Republica Moldova să fie o persoană vârstnică. De aceea este important ca Republica Moldova să fie pregatită la aceste schimbări demografice și să facă față, să fie rezilientă la aceste schimbări.

De aceea, noi, la Fondul ONU pentru Populație, ne bucurăm foarte mult că avem un parteneriat atât de frumos cu Fundația Moldcell din Republica Moldova și ajungem la vârstnicii din Republica Moldova prin intermediul tinerilor. Noi creăm acest dialog între generații, prin care tinerii transmit abilitățile lor digitale persoanelor vârstnice, astfel încât și vârstnicii din Republica Moldova să aibă acces la servicii online de sănătate, la servicii sociale, să se conecteze online cu persoanele dragi”.

Doina Nistor, Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului: „Telemedicina pentru Moldova este un domeniu foarte nou și noi acum suntem la o fază pilot, ca să experimentăm în această direcție și mă bucur că anume acest pilot se întâmplă în zona rurală, pentru că decalajul în domeniul medicinei în zona rurală este unul mai mare și tehnologiile vin ca să sprijine dezvoltarea serviciilor de medicină la distanță. Noi, ca Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de Guvernul American și Suedez, suntem bucuroși să fim parte a acestui parteneriat strategic, un parteneriat cu sectorul privat, cu partenerii de dezvoltare și bineînțeles cu comunitatea locală.

Noi credem că tehnologiile trebuie să fie centrate pe om, trebuie să vină în sprijinul oamenilor și cu atât mai mult să combinăm domeniul de sănătate și domeniul tehnologic într-o modalitate de a livra servicii de telemedicină în Moldova.

Tehnologiile totuși vin în sprijinul dezvoltării rurale, vin în sprijinul dezvoltării și incluziunii sociale și noi ne bucurăm că avem ocazia să dezvoltăm aceste proiecte pentru localitățile din țară”.

Olga Pavlic, Directoare Departament SMART: „Telemedicina, sau cum îi mai spunem noi, e-sănătate, tot ceea ce se referă la tehnologiile digitale presupune faptul că o persoană vârstnică are acces la acest serviciu fără a ieși din casă.

Proiectul pilot care durează 3 luni presupune acces la servicii medicale pentru persoanele vârstnice și oferă 3 consultații gratuite la specialistul de care au nevoie cel mai mult.

Astăzi, în timpul acestor ședințe, am văzut că oamenii chiar au diferite nevoi, poate fi nevoia de a ajunge la un alergolog, insomnie, ajutor psihologic pentru a discuta problemele pe care le întâmpină în viața de zi cu zi.

Acest proiect oferă accesibilitate, economisește timp, nu stăm la coadă, iar în final primim ajutor exact atunci când avem nevoie”.

Acest proiect pilot reprezintă un pas semnificativ în reducerea decalajului digital și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru cei care nu au acces la aceste servicii. Parteneriatul dintre Moldcell, UNFPA Moldova și Proiectul Tehnologiile Viitorului va continua pentru a asigura succesul acestui proiect-pilot și pentru a îmbunătăți calitatea vieții vârstnicilor.

Moldcell este un operator digital de telecomunicații din Moldova și activează pe piață din 2000. În martie 2020, Moldcell a devenit parte a companiei CG Corp Global, fondată de Binod Chaudhary. De atunci, compania Moldcell este inspirată de filosofia CG Corp Global – Afacere cu Față Umană. În 2020, Moldcell a devenit prima și unica entitate din sectorul privat care susține și promovează Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Creată în 2020, Fundația Moldcell este platforma care adună toate proiectele și inițiativele sociale ale companiei.

Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) este o agenție ONU care, prin mandatul său, susține Republica Moldova în mitigarea aspectelor demografice prin îmbunătățirea datelor despre populație pentru a înțelege și a aborda mai bine schimbările demografice, construirea rezilienței demografice prin programe de solidaritate intergenerațională între tineri și persoane în vârstă, reducerea decalajului digital și promovarea îmbătrânii active și sănătoase, precum și alte aspecte importante ce țin de sănătatea reproductivă a populației, împuternicirea tinerilor și integrarea politicilor prietenoase familiei în mediul de afaceri.

FTA sau Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, este un program care durează de 5 ani, în valoare de 52,8 milioane dolari, care stimulează dezvoltarea economiei digitale, creative și ecologice din Moldova și va lucra în parteneriat cu părțile interesate din tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), inginerie, industrie ușoară, sectoare media digitale, valorificând inovația și noile tehnologii pentru a stimula competitivitatea și integrarea țării noastre pe piața internațională. Proiectul este implementat de Chemonics International.

#consiliere medicala #e-servicii #varstnici #sanatate #Moldcell #UNFPA

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.