Compania Moldcell, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație și Proiectul Tehnologiile Viitorului au început instruirile în cadrul proiectului pilot „Incluziunea digitală pentru servicii sociale și e-sănătate”. Acest proiect reprezintă o extensie a acordului de parteneriat semnat între Moldcell și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) Moldova și Proiectul Tehnologiile Viitorului, care are drept scop promovarea consilierii medicale online în Republica Moldova și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru persoanele care locuiesc izolat în mediul rural.

În perioada ianuarie-martie 2023, vârstnicii din raioanele Leova și Rezina vor avea ocazia să participe la programul instruire privind utilizarea aplicaței mobile care le oferă acces la specialiști medicali și servicii de consiliere psihologică online.

Proiectul pilot oferă 3 consultații gratuite cu specialiști medicali și psihologi prin intermediul smartphone-urilor, care au fost donate anterior unui număr de 630 de persoane în vârstă, în cadrul proiectului „Abilități Digitale Conectează Generații”, finanțat de UNFPA Moldova și Fundația Moldcell. Acest lucru le va permite să descopere platforma și să experimenteze beneficiile consilierii medicale online.

Carolina Bugaian, Directoarea Generală Moldcell:

„Compania Moldcell are o multitudine de servicii, de produse digitale care vine să suplinească și să facă viața din Republica Moldova mult mai calitativă. Cu acest proiect ne propunem incluziunea digitală a vârstnicilor pe domeniul de sănătate și anume ne propunem ca prin intermediul aplicației pe care o lansăm astăzi să-i instruim cum urmează ei să utilizeze aceste servicii de e-sănătate pentru a avea acces la servicii de calitate din satul, din localitatea în care ei locuiesc.

În cadrul proiectului Like De La Bunei, deja au primit instruiri și telefoane mobile peste 630 de persoane în etate și astăzi suntem la prima sesiune a acestui proiect pilot în domeniul de telemedicină sau e-sănătate. Persoanele în etate din zonele rurale fiind mult mai îndepărtați de orașe și de acces la servicii medicale de calitate, sunt tocmai segmentul cel mai potrivit pentru a fi primii beneficiari de aceste servicii”.

Natalia Plugaru, Reprezentantă Adjunctă UNFPA Moldova: „În prezent, în Republica Moldova, 20% din populația țării sunt persoanele vârstnice, iar peste 20 de ani ne așteptăm ca fiecare a 3-a persoană din Republica Moldova să fie o persoană vârstnică. De aceea este important ca Republica Moldova să fie pregatită la aceste schimbări demografice și să facă față, să fie rezilientă la aceste schimbări.

De aceea, noi, la Fondul ONU pentru Populație, ne bucurăm foarte mult că avem un parteneriat atât de frumos cu Fundația Moldcell din Republica Moldova și ajungem la vârstnicii din Republica Moldova prin intermediul tinerilor. Noi creăm acest dialog între generații, prin care tinerii transmit abilitățile lor digitale persoanelor vârstnice, astfel încât și vârstnicii din Republica Moldova să aibă acces la servicii online de sănătate, la servicii sociale, să se conecteze online cu persoanele dragi”.

Doina Nistor, Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului: „Telemedicina pentru Moldova este un domeniu foarte nou și noi acum suntem la o fază pilot, ca să experimentăm în această direcție și mă bucur că anume acest pilot se întâmplă în zona rurală, pentru că decalajul în domeniul medicinei în zona rurală este unul mai mare și tehnologiile vin ca să sprijine dezvoltarea serviciilor de medicină la distanță. Noi, ca Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de Guvernul American și Suedez, suntem bucuroși să fim parte a acestui parteneriat strategic, un parteneriat cu sectorul privat, cu partenerii de dezvoltare și bineînțeles cu comunitatea locală.

Noi credem că tehnologiile trebuie să fie centrate pe om, trebuie să vină în sprijinul oamenilor și cu atât mai mult să combinăm domeniul de sănătate și domeniul tehnologic într-o modalitate de a livra servicii de telemedicină în Moldova.

Tehnologiile totuși vin în sprijinul dezvoltării rurale, vin în sprijinul dezvoltării și incluziunii sociale și noi ne bucurăm că avem ocazia să dezvoltăm aceste proiecte pentru localitățile din țară”.

Olga Pavlic, Directoare Departament SMART: „Telemedicina, sau cum îi mai spunem noi, e-sănătate, tot ceea ce se referă la tehnologiile digitale presupune faptul că o persoană vârstnică are acces la acest serviciu fără a ieși din casă.

Proiectul pilot care durează 3 luni presupune acces la servicii medicale pentru persoanele vârstnice și oferă 3 consultații gratuite la specialistul de care au nevoie cel mai mult.

Astăzi, în timpul acestor ședințe, am văzut că oamenii chiar au diferite nevoi, poate fi nevoia de a ajunge la un alergolog, insomnie, ajutor psihologic pentru a discuta problemele pe care le întâmpină în viața de zi cu zi.

Acest proiect oferă accesibilitate, economisește timp, nu stăm la coadă, iar în final primim ajutor exact atunci când avem nevoie”.

Acest proiect pilot reprezintă un pas semnificativ în reducerea decalajului digital și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru cei care nu au acces la aceste servicii. Parteneriatul dintre Moldcell, UNFPA Moldova și Proiectul Tehnologiile Viitorului va continua pentru a asigura succesul acestui proiect-pilot și pentru a îmbunătăți calitatea vieții vârstnicilor.

Moldcell este un operator digital de telecomunicații din Moldova și activează pe piață din 2000. În martie 2020, Moldcell a devenit parte a companiei CG Corp Global, fondată de Binod Chaudhary. De atunci, compania Moldcell este inspirată de filosofia CG Corp Global – Afacere cu Față Umană. În 2020, Moldcell a devenit prima și unica entitate din sectorul privat care susține și promovează Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Creată în 2020, Fundația Moldcell este platforma care adună toate proiectele și inițiativele sociale ale companiei.

Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) este o agenție ONU care, prin mandatul său, susține Republica Moldova în mitigarea aspectelor demografice prin îmbunătățirea datelor despre populație pentru a înțelege și a aborda mai bine schimbările demografice, construirea rezilienței demografice prin programe de solidaritate intergenerațională între tineri și persoane în vârstă, reducerea decalajului digital și promovarea îmbătrânii active și sănătoase, precum și alte aspecte importante ce țin de sănătatea reproductivă a populației, împuternicirea tinerilor și integrarea politicilor prietenoase familiei în mediul de afaceri.

FTA sau Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, este un program care durează de 5 ani, în valoare de 52,8 milioane dolari, care stimulează dezvoltarea economiei digitale, creative și ecologice din Moldova și va lucra în parteneriat cu părțile interesate din tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), inginerie, industrie ușoară, sectoare media digitale, valorificând inovația și noile tehnologii pentru a stimula competitivitatea și integrarea țării noastre pe piața internațională. Proiectul este implementat de Chemonics International.

#consiliere medicala #e-servicii #Moldcell #sanatate #UNFPA #varstnici

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.