Noul premier britanic, Keir Starmer, a promis miercuri, 10 iulie curent, că țara sa va continua să ofere sprijin puternic Ucrainei, asigurări oferite în cursul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington.

”Am spus foarte clar că în ceea ce priveşte Regatul Unit schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi”, a declarat premierul Starmer jurnaliştilor după ceea ce a descris ca fiind drept ”foarte bună” întrevederea cu preşedintele Zelenski. ”Am fost uniţi în această privinţă când eram în opoziţie şi a fost foarte important pentru mine să pot afirma aceasta faţă în faţă la întâlnire”, a mai spus Starmer după întâlnirea avută cu președintele ucrainean, prilejuită de prezența celor doi la summitul NATO care are loc zilele acestea la Washington.

Înainte de această întrevedere, în timpul călătoriei sale spre capitala SUA, noul premier britanic a afirmat că Ucraina poate utiliza rachetele furnizate de Regatul Unit pentru a lovi ”în scopuri defensive” ținte ruse, informează AFP, citat de Agerpres.

La finalul lunii iunie, și SUA anunța că Ucraina poate folosi arme furnizate de Washington pentru a lovi în interiorul Rusiei, după ce astfel de autorizații au fost acordate Kievului și de alte țări precum Germania sau Polonia.

De altfel, Regatul Unit a fost un susținător ferm al Ucrainei după ce aceasta din urmă a fost invadată de Rusia, fapt evidențiat și de alegerea pe care a făcut-o noul ministru britanic al Apărării în materie de primă vizită în străinătate.

La mai puțin de 48 de ore de la numire, John Healey a promis din orașul-port Odesa un nou sprijin militar pentru Ucraina format din muniție, tunuri și rachete de precizie Brimstone.

Acesta vine în completarea pachetului anunțat de Londra în luna aprilie a acestui an, cel mai mare acordat vreodată Ucrainei, format din 400 de vehicule, 1 600 de rachete de atac și de apărare aeriană, inclusiv rachete ghidate de precizie cu rază lungă de acțiune Storm Shadow suplimentare, patru milioane de cartușe și 60 de ambarcațiuni, inclusiv ambarcațiuni de raid în larg.

După ce a furnizat un sprijin militar de peste 7,6 miliarde de lire sterline de la invazia neprovocată a Ucrainei, Regatul Unit și-a luat angajamentul de a continua să colaboreze cu aliații și partenerii pentru a furniza Ucrainei echipamentele și armele de care are nevoie pentru a câștiga războiul.

Un sprijin militar suplimentar pentru Ucraina pe termen lung este furnizat prin intermediul coalițiilor internaționale, dintre care Regatul Unit este co-lider al coaliției maritime, alături de Norvegia, și al coaliției dronelor, împreună cu Letonia.

Coaliția dronelor a desfășurat rapid mii de drone pentru a sprijini Ucraina, stimulând în același timp industria britanică de apărare, cu peste 50 de milioane de lire sterline promise până în prezent pentru finanțarea coaliției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Keir Starmer #Vladimir Zelenski

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.