În Republica Moldova, maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză a mortalității după maladiile cardiovasculare. Cele mai frecvent diagnosticate tumori maligne sunt cancerul mamar, colorectal, de prostată, al pielii și traheii, care însumează în total 52,6% din numărul total de tumori maligne. Datele au fost prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), transmite IPN.

Potrivit ANSP, mortalitatea prin tumori maligne în anul 2023 a constituit – 242,2 cazuri la 100 mii de locuitori, comparativ cu 226,7 cazuri în 2022.

Specialiștii precizează că o treime din decesele provocate de cancer sunt cauzate de consumul de tutun, obezitate, consumul excesiv de alcool, inactivitate fizică, expunerea îndelungată la razele ultraviolete, azbest, etc. De asemenea, virusurile hepatitei B și C, papilomavirusul uman (HPV) cresc substanțial riscul de cancer, cum ar fi cancerul de col uterin și de ficat.

Și la nivel mondial cancerul este a doua cauză de deces, reprezentând aproape 1 din 6 decese. Se estimează că povara cancerului va crește cu aproximativ 77% până în 2050.

„Important de menționat că până la 3,7 milioane de vieți ar putea fi salvate în fiecare an, prin strategii adecvate de prevenire, depistare precoce și tratament calitativ în timp util”, menționează ANSP.

Riscul dezvoltării diferitor tipuri de cancer poate fi redus prin evitarea consumului produselor ce conțin tutun și nicotină, precum și prin reducerea consumului de alcool. Este necesară abordarea unei alimentații sănătoase și menținerea greutății corporale optime, precum și efectuarea regulată a activității fizice. Se mai indică vaccinarea împotriva HPV și a hepatitei B, precum și evitarea expunerii la radiațiile ultraviolete și ionizante etc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSP #cancer

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.