Televiziunea rămâne cea mai importantă sursă de informare cu privire la țară și străinătate, fiind preferată de aproape jumătate din respondenții ultimului Barometru de Opinie Publică. După invazia rusă în Ucraina, a scăzut încrederea publicului în televiziunile rusești și de limbă rusă, și a crescut ușor nivelul de încredere în televiziunile din România și UE.

Canalele care efectuau retransmisia conținutului rusesc, ca NTV și RTR Moldova, începuseră să piardă teren încă înainte de suspendarea licențelor lor în decembrie 2022. În același timp, ratingurile posturilor care prezintă mai obiectiv războiul din Ucraina – Jurnal TV, Pro TV și TV8 – au crescut.

În pofida acestor tendințe, falsurile și narativele Rusiei despre război continuă să găsească teren fertil în Republica Moldova. Peste jumătate din respondenții sondajului Comunității WatchDog.MD din februarie-martie 2023 cred că Rusia luptă, de fapt, cu NATO în Ucraina, iar 40,4% considerau că vorbitorii de limbă rusă în Ucraina au fost supuși discriminării și genocidului. Referitor la președintele Ucrainei, circa o treime erau de părere că „regimul Zelenski” este unul fascist.

Aceste opinii sunt populare mai ales printre vorbitorii de rusă. Suspendarea licenței celor trei posturi TV care difuzau conținut în limba rusă nu a schimbat semnificativ situația. Canale precum TV8, Jurnal TV și Pro TV nu reușesc co-opteze grupurile vulnerabile la propaganda rusă. Acestea, în schimb, rămân marginalizate și au tendința să se radicalizeze în social media.

Analiza sondajelor sugerează astfel două probleme: 1) eforturile de reglementare a spațiului audiovizual trebuie însoțite de campanii de comunicare smart și pe înțelesul publicului pentru a nu fi percepute drept lezarea dreptului la informare; 2) sunt absolut necesare alternative integre de informare pentru vorbitorii de limbă rusă care, în lipsa canalelor preferate, pur și simplu migrează spre rețelele sociale.

Accesează studiul integral aici.

#informare #Republica Moldova #Rusia #televiziune

Un atac cu drone a provocat un incendiu în portul Ust-Luga, de la Marea Baltică, în nord-vestul Rusiei. Trei muncitori au fost răniți, iar o centrală electrică a fost scoasă din funcțiune. Informațiile au fost anunțate miercuri de guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, potrivit Reuters.

Oficialul rus a declarat că, în timpul atacului, apărarea antiaeriană ar fi doborât 150 de drone deasupra regiunii. Mai multe imagini și înregistrări video publicate pe rețelele sociale, arată incendii și coloane mari de fum în zona portului.

Ust-Luga este unul dintre cele mai importante puncte de export ale Rusiei la Marea Baltică, prin care sunt transportate petrol, produse petroliere, cereale și alte mărfuri. În regiunea Leningrad se află și o mare rafinărie de petrol, precum și orașul Sankt Petersburg.

Portul se află sub sancțiunile Uniunii Europene, Canadei, Regatului Unit, Statelor Unite și Elveției. Potrivit Comisiei Europene, acesta este utilizat inclusiv pentru transportul petrolului rusesc prin intermediul așa-numitei flote fantomă.

Atacul a fost însoțit de alerte de securitate în mai multe state de la Marea Baltică. Letonia și Lituania au avertizat populația din anumite regiuni să se adăpostească, după ce drone neidentificate au pătruns în spațiul lor aerian din direcția Rusiei sau Belarusului. NATO a ridicat avioane de vânătoare pentru misiuni de apărare aeriană. Nu au fost raportate victime în aceste două țări.

Și Finlanda a impus restricții temporare asupra unei părți din spațiul aerian și maritim din estul Golfului Finlandei. Autoritățile au explicat că măsura este una de precauție, pentru protejarea populației și pentru a permite intervenția în cazul unor eventuale amenințări cu drone.

Incidentele au amplificat îngrijorările privind extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor NATO vecine cu Rusia și Belarus. Moscova acuză Kievul că ar folosi spațiul aerian al Alianței pentru atacuri, în timp ce Ucraina susține că unele drone au fost deviate de bruiajul electronic rusesc.