În Republica Moldova ar putea fi înființat Colegiul Național al Psihologilor. Instituția va reglementa, va autoriza și va supraveghea exercitarea profesiei de psiholog la cele mai înalte standarde și cerințe profesionale. Prevederea se conține într-un proiect de lege, examinat la ședința Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie, apoi documentul urmează să fie propus plenului Parlamentului pentru aprobare.

Legislativul menționează, într-un comunicat de presă, că Colegiul Național al Psihologilor va fi o instituție de drept public, o asociație profesionistă, apolitică, autonomă și independentă. Finanțarea instituției va fi asigurată din bugetul de stat.

Inițiativa legislativă aparține deputatei PAS Liliana Grosu și este elaborată în colaborare cu experții naționali Daniela Sîmboteanu și Virginia Rusnac. Documentul a fost consultat public cu reprezentanții comunității psihologilor, ai societății civile și ai mediului academic.

„Proiectul conține și aspecte ce țin de cartografierea și dezvoltarea profesională continuă a psihologilor. Este prevăzut un sistem de atestare a psihologilor, cu o periodicitate de cel puțin 5 ani. De asemenea, Registrul unic al psihologilor va asigura evidența sistematizată a informației despre psihologii care prestează servicii de asistență psihologică și psihoterapeutică în cadrul sistemului public, privat și cu drept de liberă practică”, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit autoarei inițiativei legislative, necesitatea elaborării unui cadru legal care să reglementeze activitatea psihologilor rezidă din importanța asigurării standardelor de calitate, care să protejeze atât profesioniștii, cât și beneficiarii serviciilor psihologice.

Documentul prevede și instituirea sărbătorii profesionale Ziua psihologului, care va fi marcată anual la data aprobării legii.

În Moldova, aproape 1000 de psihologi activează în diverse instituții din sectorul public, în domeniile educație, sănătate, asistență socială, ordine publică, justiție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#colegiu #Moldova #psiholog

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.