15 judecători de la Curtea de Apel Bălți, patru de la Curtea de Apel Cahul și patru de la Curtea de Apel Comrat au primit de la Comisia Vetting primele acte pentru inițierea evaluării de integritate financiară și etică. Judecătorii au 20 de zile pentru a depune formularele completate, transmite IPN.

Judecătorii notificați trebuie să transmită Comisiei Declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, Declarația privind persoanele apropiate din sistemul judiciar, procuratură și administrația publică, precum și Chestionarul de etică. Prin prezentarea acestor documente, judecătorii declară pe propria răspundere veridicitatea și corectitudinea informațiilor furnizate și consimt la prelucrarea datelor cu caracter personal, au menționat reprezentanții Comisiei.

Potrivit legislației, vetting-ul e obligatoriu pentru toți judecătorii Curților de Apel. Lipsa unei justificări rezonabile pentru refuzul de a prezenta declarațiile ori chestionarul reprezintă temei pentru constatarea de către Comisie a nepromovării evaluării. Consecința în caz de nepromovare este eliberarea din funcție, cu lipsirea de dreptul de a mai fi judecător sau exercitarea unei funcții de demnitate publică timp de 5-7 ani.

Comisia Vetting a mai notificat joi trei candidați pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Astfel, lista candidaților pentru CSJ a fost completată cu procurorul Dumitru Calendari (Procuratura Cahul), judecătorul Alexandru Negru (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) și avocatul Iurie Chirica. Aceștia au 10 zile pentru a completa și transmite declarația de cinci ani și chestionarul de etică, fără consecințe legate de eliberarea din funcție în caz de neprezentare a documentelor.

Comisia Vetting efectuează simultan trei tipuri de evaluări pentru diverse categorii de subiecți: vetting-ul candidaților la funcția de judecător CSJ, evaluarea judecătorilor de la Curțile de Apel, precum și a președinților și vicepreședinților de judecătorii, și pre-vetting-ul candidaților pentru funcția de membru al CSM (care au depus candidaturi după 1 septembrie 2023). Persoanele care dispun de informații relevante pentru procesul de evaluare sunt încurajate să le transmită Comisiei la adresa de e-mail: secretariat@vettingmd.eu.

#judecatori #vetting

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.