15 judecători de la Curtea de Apel Bălți, patru de la Curtea de Apel Cahul și patru de la Curtea de Apel Comrat au primit de la Comisia Vetting primele acte pentru inițierea evaluării de integritate financiară și etică. Judecătorii au 20 de zile pentru a depune formularele completate, transmite IPN.

Judecătorii notificați trebuie să transmită Comisiei Declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, Declarația privind persoanele apropiate din sistemul judiciar, procuratură și administrația publică, precum și Chestionarul de etică. Prin prezentarea acestor documente, judecătorii declară pe propria răspundere veridicitatea și corectitudinea informațiilor furnizate și consimt la prelucrarea datelor cu caracter personal, au menționat reprezentanții Comisiei.

Potrivit legislației, vetting-ul e obligatoriu pentru toți judecătorii Curților de Apel. Lipsa unei justificări rezonabile pentru refuzul de a prezenta declarațiile ori chestionarul reprezintă temei pentru constatarea de către Comisie a nepromovării evaluării. Consecința în caz de nepromovare este eliberarea din funcție, cu lipsirea de dreptul de a mai fi judecător sau exercitarea unei funcții de demnitate publică timp de 5-7 ani.

Comisia Vetting a mai notificat joi trei candidați pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Astfel, lista candidaților pentru CSJ a fost completată cu procurorul Dumitru Calendari (Procuratura Cahul), judecătorul Alexandru Negru (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) și avocatul Iurie Chirica. Aceștia au 10 zile pentru a completa și transmite declarația de cinci ani și chestionarul de etică, fără consecințe legate de eliberarea din funcție în caz de neprezentare a documentelor.

Comisia Vetting efectuează simultan trei tipuri de evaluări pentru diverse categorii de subiecți: vetting-ul candidaților la funcția de judecător CSJ, evaluarea judecătorilor de la Curțile de Apel, precum și a președinților și vicepreședinților de judecătorii, și pre-vetting-ul candidaților pentru funcția de membru al CSM (care au depus candidaturi după 1 septembrie 2023). Persoanele care dispun de informații relevante pentru procesul de evaluare sunt încurajate să le transmită Comisiei la adresa de e-mail: secretariat@vettingmd.eu.

#judecatori #vetting

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.