Inflația anuală în luna septembrie a ajuns la 33,97%, cu 0,32% mai puțin decât în luna august, arată datele Biroului Național de Statistică. Scumpirile au fost influențate de majorarea prețurilor la produse alimentare cu 37,12%, mărfuri nealimentare cu 22,42% și serviciile prestate populației cu 47,25%.

Cel mai mult au crescut prețurile la legume – 63,5%, fructe – 60%, ouă – 57%, zahăr – 50%, carne 24,5%, lapte și produse lactate – 24,9%, și pâine – 37%.

La mărfurile nealimentare cel mai mult au crescut prețurile la combustibil – 48,2% și materiale de construcții – 28,6%

La capitolul servicii prestate populației, gazul s-a scumpit cu 395,4%, încălzirea centralizată cu 92%, energie electrică – 59,8%, și transportul cu 64,5%.

La prezentarea Raportului Inflației din luna august guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că cel mai înalt nivel al inflației va fi atins în lunile octombrie – noiembrie – 34,7%.

„În trimestrul trei și patru al anului va fi vârful inflației. Este vorba de lunile octombrie și noiembrie după care inflația va merge pe un trend descendent. Important să nu apară șocuri noi. Alimentele și prețurile reglementate vor fi elementele care vor influența inflația. Deciziile de politică monetară au menirea să tempereze ritmul de creștere a prețurilor, dar nu și reducerea lor. Deciziile BNM sunt pentru a reduce inflația în orizontul de prognoză de 5% plus, minus 1,5%”, a punctat guvernatorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inflatia Moldova #scumpiri in septembrie #scumpiri Moldova

Iranul va considera „orice ţară participantă la instituirea restricţiilor economice” împotriva sa „drept inamică”, a declarat sâmbătă secretarul Consiliului suprem al securităţii naţionale iraniene, Mohsen Rezaei, scrie antena3.ro.

„Declarăm tuturor ţărilor din jurul nostru şi tuturor ţărilor lumii: nu vă alăturaţi războiului economic dus de SUA”, a avertizat la televiziunea de stat iraniană după ce Washingtonul a anunţat o întărire a sancţiunilor economice destinate să accentueze presiunea asupra Teheranului.

Dacă ţările respective refuză „să se distanţeze” de SUA, Iranul „le va afecta interesele”, a adăugat el.

„Noi nu am atacat încă niciun interes economic american” şi „până în prezent nu am ţintit decât baze militare, dar dacă vor să ne impună sancţiuni economice, SUA deţin întreprinderi petroliere şi economice în jurul Iranului şi în alte părţi, iar noi le vom lovi”, a continuat Rezaei.

Dacă Donald Trump „întreprinde o acţiune împotriva noastră, confruntarea dintre noi va fi ca un seism”, a mai ameninţat el.

Ministerul iranian de Externe acuzase SUA joi de „terorism economic”, după ce secretarul Trezoreriei american, Scott Bessent, jurase că Washingtonul va face „să se prăbuşească regimul” iranian cu noile sancţiuni.

Bessent urmează să ţină luni o conferinţă de presă unde ar urma să precizeze modul în care SUA intenţionează să-şi sporească presiunea, la aproape şase luni de la începerea războiului declanşat printr-un atac israeliano-american împotriva Iranului.

Washingtonul a cerut altor guverne, în special Beijingului, să participe la eforturile vizând izolarea economiei iraniene.

Dar China, partener economic strategic al Iranului, a criticat această iniţiativă, apreciind că „sancţiunile şi presiunea” americane nu ar permite rezolvarea conflictului în Orientul Mijlociu.

Printre marii parteneri comerciali ai Iranului figurează şi Emiratele Arabe Unite, care au anunţat marţi suspendarea până la noi ordine a „tuturor schimburilor comerciale şi a tranzacţiilor financiare” cu această ţară.