Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a stabilit noi restricții de carantină pentru a preveni răspândirea COVID-19. Anunțul a fost făcut de serviciul de presă al Ministerului Sănătății.

Rezoluția va intra în vigoare după șapte zile de la publicare.

„Modificările noastre propuse reprezintă o oportunitate de a contracara situația epidemică și de a menține activitatea economică a țării. Astăzi există posibilitatea de a fi vaccinați și de a fi protejată toată lumea, există suficient vaccin pentru aceasta”, a declarat ministrul sănătății, Viktor Lyashko.

În special, modificările adoptate prevăd că certificatul COVID va avea două opțiuni (așa-numitul „galben” sau „verde”) și va conține informații despre vaccinări, un rezultat negativ al testului (valabil 72 de ore) sau recuperarea de la COVID-19. Așa-numitul certificat „galben” va conține informații despre primele vaccinări, iar cel „verde” – cursul complet.

Acum, în cazul introducerii codului galben de pericol epidemic, cerințele pentru activitatea instituțiilor de învățământ au fost simplificate. Acestea vor funcționa în funcție de disponibilitatea a cel puțin 80% dintre lucrătorii cu certificate COVID „galbene” sau „verzi”.

Potrivit UNIAN, dacă în țară se introduce nivelul roșu al pericolului epidemic, instituțiile de învățământ vor funcționa numai dacă 100% dintre angajați au un certificat COVID „verde”.

În plus, restricțiile actuale de cod roșu nu se vor aplica, cu condiția ca toți participanții (vizitatorii), angajații și organizatorii de evenimente publice, inclusiv religioase, angajații cinematografelor, teatrelor, muzeelor sau altor instituții culturale, unităților de divertisment, cumpărături și centre de divertisment, restaurante, piețe, săli de sport și piscine cu certificat verde COVID.

Certificatele COVID vor fi codificate în culori exclusiv în format digital, astfel încât să nu fie nevoie să imprimați pe hârtie de culoarea corespunzătoare.

#COVID-19 #restrictii #Ucraina

Compania aeriană letonă airBaltic a anunțat luni că a solicitat la New York protecția oferită de Capitolul 11 al Codului Federal al Falimentului din SUA, în cadrul unui proces de restructurare menit să reducă datoriile, în condițiile în care războiul din Iran pune presiune tot mai mare asupra sectorului aerian, transmite Reuters, scrie HotNews.

AirBaltic a declarat într-un comunicat că a obținut un angajament de finanțare în valoare de 350 de milioane de euro din partea unor creditori, printre care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru a-și susține operațiunile pe durata restructurării.

Capitolul 11 din Codul Falimentului din SUA permite reorganizarea activităților și este disponibilă pentru orice afacere, indiferent dacă este organizată ca societate pe acțiuni, parteneriat sau întreprindere individuală, precum și pentru persoane fizice. Procedura este mai similară cu cea a insolvenței din România.

Războiul dintre SUA și Iran a provocat dublarea prețurilor combustibilului pentru avioane, declanșând cea mai gravă criză din industria transportului aerian de la pandemia de COVID-19 încoace.

Investitorii și directori ai companiilor aeriene au avertizat de luni de zile că operatorii cu bilanțuri financiare fragile și cu o expunere mai mare la volatilitatea prețurilor petrolului vor fi cei mai afectați de conflict.

AirBaltic, companie deținută în majoritate de guvernul leton, a declarat că decizia sa are ca scop obținerea protecției față de creditori, în timp ce negociază restructurarea datoriilor. Compania a adăugat că zborurile vor fi operate conform programului pe durata procedurii supravegheate de instanță.

Aceasta a devenit acum a doua companie aeriană din lume și prima din Europa care intră în această procedură invocând creșterea costurilor cu carburanții, după falimentul din luna mai al operatorului aerian american low-cost Spirit Airlines. Directorii de la Spirit Airlines nu reușiseră să obțină sprijinul creditorilor pentru un plan de salvare finanțat de guvernul SUA.

Pe lângă presiunile financiare care determinaseră deja acordarea unui împrumut de 30 de milioane de euro de către statul leton în aprilie, poziția de lichiditate a airBaltic s-a deteriorat și mai mult în ultimele luni, din cauza creșterii costurilor cu combustibilul.

Și alte companii aeriene, precum AirAsia, cel mai mare operator aerian low-cost din Asia de Sud-Est, caută capital suplimentar, în condițiile intensificării presiunilor financiare provocate de creșterea costurilor cu combustibilul pentru avioane și de pierderile importante generate de fluctuațiile cursurilor valutare.

#companie avia #faliment #scumpiri carburanti