Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității Legii cu privire la implementarea parțială a votului prin corespondență, transmite IPN. Sesizările fuseseră depuse de către deputații BCS și deputații afliliați fugarului Ilan Șor.
Autorii celor două sesizări contestă Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență, afirmând, în principal, că a fost încălcat principiul potrivit căruia elementele fundamentale ale dreptului electoral nu ar trebui supuse amendării mai devreme de un an înaintea alegerilor.
Aceștia mai susțin că cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot din cele câteva state cu privire la care se va implementa legea ar fi avantajați față de concetățenii lor din alte state cu suprafețe mari sau unde locuiesc mulți cetățeni cu drept de vot ai Republicii Moldova, unde ar trebui să se aplice, de asemenea, procedura votării prin corespondență. Autorii au mai menționat că lipsește avizul Guvernului pentru proiectul care a stat la baza legii contestate, în contextul în care implementarea legii presupune cheltuieli bugetare.
Curtea Constituțională a observat că prin instituirea procedurii dreptului de a vota prin corespondență nu are loc o restrângere a exercițiului dreptului la vot, ci, din contră, o suplimentare prin diversificare a metodelor de votare. Pentru că nu se poate vorbi despre existența unei ingerințe în dreptul la vot, nu poate fi pornită nici analiza pe baza articolului 16 din Constituție, care este aplicabil doar atunci când este demonstrată aplicabilitatea unui drept fundamental substanțial.
„Autorii sesizării pretind că legea contestată nu asigură caracterul secret al votului prin corespondență, având în vedere că nu există nicio monitorizare sau nicio garanție a respectării secretului votului exprimat astfel. Cu referire la acest aspect, Comisia de la Veneția a menționat în Opinia sa că statele sunt obligate să asigure respectarea principiului votului secret. Este o provocare inerentă pentru votul prin corespondență, precum și pentru alte metode de votare de la distanță, cum ar fi votul prin internet”, menționează CC.
Potrivit sursei citate, în decizia sa se menționează că, spre deosebire de votul la secțiile de votare, nu există nicio modalitate ca autoritățile electorale să monitorizeze procedura de vot prin corespondență și să izoleze fizic alegătorul la completarea buletinului de vot, pentru a asigura secretul votului. Cu toate acestea, multe țări permit votul prin corespondență nesupravegheat și acest fapt nu contravine standardelor electorale europene și internaționale. În orice caz, încălcarea exigențelor votului secret ar trebui sancționată. Curtea subliniază că există numeroase activități în sfera socială care reclamă o supraveghere din partea statului, însă o asemenea supraveghere este dificilă sau imposibilă. Deși este dificil sau chiar imposibil ca autoritățile să reprime din start orice încălcare electorală din afara secțiilor de votare, acestea au obligația de a sancționa asemenea încălcări atunci când află despre ele sau când le sunt aduse la cunoștință.
De asemenea, Înalta Curte a declarat inadmisibile cele două sesizări pentru controlul constituționalității Legii privind implementarea parțială a votului prin corespondență. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial. La această decizie judecători Serghei Țurcan și Vladimir Țurcan au formulat opinii separate, care nu au fost publicate deocamdată.
