Ucraina acuză Rusia că a atacat sâmbătă, 13 decembrie curent, cu o dronă, o navă comercială sub pavilion turc în Marea Neagră. Asta s-a întâmplat la doar o zi după ce un alt atac aerian rusesc a avariat o navă turcească în apropierea portului Odesa, transmite antena3.ro.

Incidentul a avut loc în contextul unui atac masiv desfășurat de Rusia în noaptea de vineri spre sâmbătă asupra regiunii Odesa, unde au fost lansate drone și rachete, fiind vizate inclusiv infrastructuri energetice, relatează AFP, citată de Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Marinei ucrainene, nava „VIVA”, sub pavilion turc, transporta ulei de floarea-soarelui către Egipt în momentul în care a fost lovită. La bord se aflau 11 marinari, iar autoritățile ucrainene precizează că nu au fost înregistrate victime și că nava și-a putut continua drumul.

Marina ucraineană mai arată că atacul a avut loc în largul Mării Negre, în zona economică exclusivă a Ucrainei, însă în afara razei de acțiune a apărării antiaeriene ucrainene.

Cu o zi înainte, o altă navă comercială sub pavilion turc a fost avariată într-un atac aerian rusesc în apropierea Odesei, în portul ucrainean Ciornomorsk.

Tensiunile din zonă au escaladat în ultimele săptămâni. În urmă cu aproximativ două săptămâni, două petroliere din așa-numita flotă-fantomă, utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor teritoriale ale acesteia. Ambele nave se deplasau fără încărcătură către portul rus Novorossiisk.

După acele atacuri, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Rusia își va „extinde paleta loviturilor împotriva navelor care intră în porturile ucrainene”.

Declarația a fost interpretată ca o amenințare cu represalii nu doar împotriva navelor ucrainene, ci și a celor aparținând statelor occidentale care sprijină Kievul, Putin evocând inclusiv posibilitatea tăierii complete a accesului Ucrainei la Marea Neagră.

Pe fondul acestor evoluții, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avut vineri o întâlnire cu Vladimir Putin, în Turkmenistan.

După discuții, liderul turc a declarat că le-a cerut Rusiei și Ucrainei să accepte un „armistiţiu limitat”, care să pună capăt atacurilor reciproce asupra infrastructurilor energetice și maritime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #razboi #Rusia #Ucraina

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.