Ucraina acuză Rusia că a atacat sâmbătă, 13 decembrie curent, cu o dronă, o navă comercială sub pavilion turc în Marea Neagră. Asta s-a întâmplat la doar o zi după ce un alt atac aerian rusesc a avariat o navă turcească în apropierea portului Odesa, transmite antena3.ro.

Incidentul a avut loc în contextul unui atac masiv desfășurat de Rusia în noaptea de vineri spre sâmbătă asupra regiunii Odesa, unde au fost lansate drone și rachete, fiind vizate inclusiv infrastructuri energetice, relatează AFP, citată de Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Marinei ucrainene, nava „VIVA”, sub pavilion turc, transporta ulei de floarea-soarelui către Egipt în momentul în care a fost lovită. La bord se aflau 11 marinari, iar autoritățile ucrainene precizează că nu au fost înregistrate victime și că nava și-a putut continua drumul.

Marina ucraineană mai arată că atacul a avut loc în largul Mării Negre, în zona economică exclusivă a Ucrainei, însă în afara razei de acțiune a apărării antiaeriene ucrainene.

Cu o zi înainte, o altă navă comercială sub pavilion turc a fost avariată într-un atac aerian rusesc în apropierea Odesei, în portul ucrainean Ciornomorsk.

Tensiunile din zonă au escaladat în ultimele săptămâni. În urmă cu aproximativ două săptămâni, două petroliere din așa-numita flotă-fantomă, utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor teritoriale ale acesteia. Ambele nave se deplasau fără încărcătură către portul rus Novorossiisk.

După acele atacuri, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Rusia își va „extinde paleta loviturilor împotriva navelor care intră în porturile ucrainene”.

Declarația a fost interpretată ca o amenințare cu represalii nu doar împotriva navelor ucrainene, ci și a celor aparținând statelor occidentale care sprijină Kievul, Putin evocând inclusiv posibilitatea tăierii complete a accesului Ucrainei la Marea Neagră.

Pe fondul acestor evoluții, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avut vineri o întâlnire cu Vladimir Putin, în Turkmenistan.

După discuții, liderul turc a declarat că le-a cerut Rusiei și Ucrainei să accepte un „armistiţiu limitat”, care să pună capăt atacurilor reciproce asupra infrastructurilor energetice și maritime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #razboi #Ucraina #Rusia

Seria morților suspecte din rândul elitei ruse continuă. De această dată, este vorba despre Aleksei Skliar, fost adjunct al ministrului Muncii din Federația Rusă, găsit fără viață la intrarea în propria locuință din Moscova. Potrivit primelor informații apărute în presa rusă, ar fi vorba despre o sinucidere, transmite adevărul.ro.

Trupul neînsuflețit al fostului oficial a fost descoperit de echipele de intervenție pe pragul unei case private din localitatea Filimonovski. Ușa era deschisă, iar circumstanțele morții sunt, în acest moment, investigate de anchetatori.

Înainte de moarte, Alesei Skliar, în vârstă de 50 de ani, le-ar fi trimis prietenilor mesaje neașteptate, anunțându-i că intenționează să își pună capăt zilelor. Canalul rusesc de Telegram Baza susține că ar fi intrat în posesia unui presupus bilet de adio.

„Citiți această scrisoare când eu nu mai sunt. Vinovată de tot este soția mea”, ar fi scris Skliar, potrivit sursei citate.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu au oferit deocamdată detalii oficiale suplimentare.

Tăcere în familie și conflicte vechi

Soția fostului demnitar a refuzat să comenteze moartea acestuia. Cuplul avea doi fii, iar unul dintre ei a declarat jurnaliștilor că nu mai păstrase legătura cu tatăl său de mult timp și că a aflat despre deces din presă.

Surse apropiate familiei susțin că relația dintre Aleksei Skliar și soția sa era tensionată de ani de zile, pe fondul unor conflicte repetate generate de gelozie.

O carieră încheiată brusc

Aleksei Skliar a ocupat funcția de vice-ministru al Muncii și Protecției Sociale între 2018 și 2022, având în responsabilitate dezvoltarea sistemelor informatice și digitalizarea serviciilor publice. În 2022, a fost eliberat din funcție printr-o decizie semnată de premierul rus Mihail Mișustin.

Plecarea sa din guvern a fost una discretă, fără explicații publice ample, așa cum se întâmplă adesea în cazul oficialilor de rang înalt de la Moscova.

Un tipar care se repetă

Moartea lui Skliar se adaugă unei liste tot mai lungi de decese controversate în rândul elitelor ruse. Recent, un diplomat rus de rang înalt s-a sinucis în Cipru. Ulterior s-a aflat că acesta era ofițer GRU și, potrivit unor informații neconfirmate oficial, ar fi intenționat să fugă. Poliția locală nu a avut acces imediat în ambasadă, iar trupul a fost predat abia după câteva zile.

Cu doar o zi înainte de acel incident, a dispărut fără urmă oligarhul Vladislav Baumgertner, fost director general al companiei Uralkali, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte pe bază de potasiu din lume. În 2011, Baumgertner figura în top 100 al rezervelor de cadre ale fostului președinte rus Dmitri Medvedev.

Coincidență sau nu, numărul oficialilor, diplomaților și oamenilor de afaceri ruși care „aleg” să își pună capăt vieții sau dispar în condiții neclare continuă să crească, ridicând tot mai multe semne de întrebare.