3162 de candidați s-au înscris la sesiunea suplimentară pentru examenele de Bacalaureat. Probele se vor desfășura în 14 centre care au fost aprobate, joi, 10 iulie curent, de Comisia Națională de Examene. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, sesiunea suplimentară este planificată pentru perioada 15–19 iulie.

„Probele de examen vor începe la ora 10:00 și se vor desfășura conform următorului orar: 14 iulie 2025 – Limba și literatura română (alolingvi), 15 iulie 2025 – Limba de instruire, 16 iulie 2025 – Limba străină, 17 iulie 2025 – Disciplina de profil, 18 iulie 2025 – Disciplina la solicitare”, informează Ministerul Educației.

La cea de-a doua probă de examen, proba la limba de instruire s-au înscris 156 de candidați. La proba de examen la limba străină, care se va desfășura la data de 16 iulie urmează să participe 1307 candidați, iar la proba de profil, cea de-a patra probă de examen – 1952 candidați. La disciplina la solicitare vor participa 281 de candidați.

În total în sesiunea suplimentară vor activa 15 comisii, în care vor fi încadrați peste 120 de profesori evaluatori. Testele de examen vor fi verificate în perioada 14-23 iulie, iar rezultatele vor fi afișate în Centrele de Bacalaureat la 24 iulie curent.

Candidații la examenul de bacalaureat vor avea la dispoziție 48 de ore pentru depunerea contestațiilor – în zilele de 24-25 iulie. Rezultatele finale, după examinarea contestațiilor, vor fi anunțate pe data de 29 iulie 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#examene #Ministerul Educatiei si Cercetarii #sesiune suplimentara

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.