Comisia Pre-Vetting annunță rezultatele în urma evaluării a altor patru candidați la funcția de membru în CSM din rândul judecătorilor. Este vorba de Mihail Bușuleac, de la Judecătoria Cahul, Veronica Cupcea, de la Judecătoria Orhei, Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție și Nicolae Șova de la Judecătoria Chișinău, care nu au promovat evaluarea.

„Magistrații au primit rezultatul Comisiei Pre-Vetting privind evaluarea integrității lor financiare și etice. Cele patru decizii concluzionează cu nepromovarea evaluării de către aceștia. Deciziile motivate au fost transmise candidaților și instituției responsabile de organizarea concursului, CSM. Dacă cei patru candidații nu vor notifica Comisia despre refuzul lor de a publica deciziile în termen de 48 de ore de la transmitere, acestea vor fi plasate integral pe paginile web ale CSM și Comisiei Pre-Vetting”, anunță responsabilii.

Deciziile Comisiei pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile de la recepționare.

Din cei 23 de judecători de carieră, rămași în concursul de ocupare a funcției de membru în CSM, 5 candidați au promovat evaluarea, 11 nu au promovat și nu mai pot participa la concurs, iar 7 candidați își așteaptă deciziile.

#CSM #evaluare #pre-vetting

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.