Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Încă trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău au depus cereri de demisie

02 Mai 2024, 18:58
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
02 Mai 2024, 18:58 // Societate //  Elena Putregai

Lista judecătorilor de la Curtea de Apel (CA) Chișinău care au depus cereri de demisie din funcție se mărește. La cei 17 judecători care vor să plece din sistem se mai alătură alți trei, care joi, 2 mai curent, au notificat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) despre asta, scrie Ziarul de Gardă. Este vorba de Nina Cernat, Vitalie Cotorobai și Nelea Budăi.

DOC Val de demisii la Curtea de Apel Chișinău. Dintre cei 38 de judecători, 17 pleacă

Majoritatea magistraților își motivează dorința de a pleca din sistem „din motive personale”.

Cererile judecătorilor ar urma să fie examinate săptămâna viitoare de CSM.

La 12 aprilie curent, Comisia vetting a anunțat despre începerea evaluării curților de apel cu cei 40 de judecători ai CA Chișinău. Magistrații au fost notificați că acest proces a început și au la dispoziție 20 de zile pentru a demisiona dacă nu vor să le fie verificate averile și interesele.

Nelea Budăi activează la CA Chișinău din iulie 2013. Anul trecut aceasta a ridicat un salariu în sumă de 352 de mii de lei și o pensie de 315 de mii de lei. Pensia judecătoarei Budăi a fost majorată substanțial după ce, în ianuarie 2019, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, cerând recalcularea ei. Toate instanțele i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i recalculeze pensia. Boris Budăi, soțul judecătoarei, a încasat și el pensie de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat în sumă de 186 de mii de lei. În 15 iulie 2013 numită, pe un termen de patru ani, în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. Nelea Budăi a candidat în septembrie 2020 pentru un fotoliu de judecător la CSJ, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. Nemulțumită, în octombrie 2020, a depus o cerere de chemare în judecată, cerând anularea hotărârii CSM prin care la CSJ erau propuși alți judecători. În iulie, printr-o încheiere, instanța a luat act de faptul că Budăi a renunțat la acțiunea înaintată. În martie, curent, CSJ respinsese demersul CSM prin care s-a cerut strămutarea examinării cauzei la o altă instanță egală în grad.

Vitalie Cotorobai se află în sistemul judecătoresc din 2004, iar în 2017 a fost numit în funcția de judecător la CA Chișinău. Anul trecut Cotorobai a avut un salariu total în sumă de 361 de mii de lei, iar soția lui a ridicat un salriu de 241 de mii de lei. Procurorii Igor Lamba şi Aurel Burlacu, dar şi judecătorul Vitalie Cotorobai au fost acţionaţi în judecată pentru un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO în luna februarie 2015, statul solicitând de la ei suma de 20 mii de euro. Definitiv şi irevocabil, la 23 mai 2018, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a respins însă recursul depus de MJ ca neîntemeiat, lăsând în vigoare deciziile instanţelor inferioare prin care cei doi procurori şi judecători au fost scutiţi de achitarea celor 20 de mii de euro.

Nina Cernat activează din 2012 la CA Chișinău. Ea a exercitat funcția de președintă interimară a CSM până în iulie 2023. Anul trecut aceasta a avut un salariu de 480 de mii de lei de la CSM, ea fiind membră a Consiliului, și 4 mii de lei de la CA Chișinău. Cernat a primit anul trecut o pensie în sumă de 368 de mii de lei. Nina Cernat a ajuns în vizorul public după o anchetă din 2012 a jurnaliștilor de la ziarul „Adevărul”, care dezvăluia că judecătoarea locuieşte într-un imobil de lux, amplasat în cartierul numit „Orașul Poveștilor” din capitală, trecut pe numele soacrei sale, o pensionară trecută de vârsta de 80 de ani. Casa nu se regăsea în declarațiile de avere ale magistratei. Soacra judecătoarei ceruse în instanţă despăgubiri de câteva zeci de milioane de lei de la firma ce a ridicat complexul pentru că aceasta nu ar fi executat la timp lucrările de construcţie. CA Chişinău i-a acordat 25 de milioane de lei drept prejudiciu moral şi material, dar CSJ a casat hotărârea. Sesizaţi de Oleg Efrim, ministru al Justiţiei în acea perioadă, procurorii au refuzat să înceapă urmărirea penală pe numele judecătoarei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Oct. 2026, 22:44
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
29 Oct. 2026, 22:44 // Slider //  Ana Panaguța

Guvernul își propune să reducă cheltuielile pentru reparații, mobilier, tehnică de calcul, transport și evenimente, dar și să limiteze angajările în sectorul public. De asemenea, vor fi revizuite premiile și bonusurile acordate angajaților din instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Declarațiile au fost făcute de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit ministrei, autoritățile analizează fiecare categorie de cheltuieli pentru a identifica economii, fără a afecta instituțiile care dispun deja de finanțare limitată sau obligațiile stabilite prin lege.

„Ne punem semnul de întrebare dacă putem renunța la unele cheltuieli sau nu”, a explicat Victoria Belous.

Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea cheltuielilor pentru încălzire și combustibil, limitarea achizițiilor de mobilier și tehnică de calcul, precum și cumpărarea mijloacelor de transport doar în cazuri strict necesare. De asemenea, anul viitor este planificat un buget mai mic pentru concerte.

Ministra a precizat că vor fi reevaluate și cheltuielile pentru evenimente și proiecte care nu au fost asumate sau aprobate oficial, precum și necesitatea dezvoltării unor sisteme informaționale.

Optimizările vizează instituțiile finanțate din bugetul de stat, inclusiv ministerele, Parlamentul și Președinția. Primăriile își gestionează independent bugetele, a menționat oficiala.

Angajările, limitate, iar structurile instituțiilor vor fi revizuite

O altă măsură ține de reducerea cheltuielilor de personal. Potrivit Victoriei Belous, mai multe ministere au primit sarcina de a elabora planuri de reducere a numărului de angajați.

Ministra a subliniat că măsura nu presupune concedierea directă a salariaților, ci o gestionare mai strictă a posturilor vacante și a necesității de a menține sau ocupa anumite funcții.

De exemplu, instituțiile ar putea să nu prelungească activitatea angajaților după atingerea vârstei de pensionare sau să reevalueze necesitatea unor noi angajări. Totodată, în cazul reorganizărilor, structurile instituțiilor vor fi analizate pentru a stabili dacă fiecare funcție este justificată.

„Fiecare persoană angajată trebuie să fie motivată dacă trebuie sau nu să fie angajată în sectorul public”, a declarat ministra.

Premiile și bonusurile, de asemenea, revizuite

Victoria Belous a mai spus că, încă din primele zile de activitate ale actualului Guvern, a fost dată indicația de a reduce sau elimina premiile și alte bonusuri acordate angajaților din sectorul public.

Potrivit ministrei, această măsură este în curs de aplicare, iar autoritățile examinează inclusiv acordarea premiilor anuale și a celor unice.

În ceea ce privește economiile obținute până acum în urma optimizărilor, ministra nu a prezentat o cifră exactă în declarația citată, menționând însă că au fost limitate angajările și extinderea schemelor de personal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!