Cheltuielile neconforme privind retribuirea unor angajați în cadrul proiectului și incertitudinile privind mărimea retribuției achitate consultanților sau membrilor echipei Fondului de Investiții Sociale din Moldova (FISM) implicați în realizarea acestuia sunt câteva din constatările făcute de către deputați, în urma examinării rezultatelor auditului Curții de Conturi (CCRM) asupra rapoartelor financiare ale proiectului „Reforma învățământului în Moldova”, încheiate la 31 decembrie 2020 și examinat în ședință astăzi, 8 decembrie, de către Comisia de control al finanțelor publice.

Deputații Comisiei le-au reproșat responsabililor asupra proiectului că, banii utilizați în implementarea prevederilor programului vor fi rambursați de către cetățenii țării, în urma împrumutului contractat, fapt pentru care gestionarea resurselor financiare trebuie executată fără abateri.

Comisia a cerut factorilor responsabili implicați în realizarea proiectului și în valorificarea resurselor să întreprindă toate măsurile în vederea implementării integrale a recomandărilor Curții de Conturi, în contextul în care, deși în 2020 Curtea de Conturi a înaintat recomandări de îmbunătățire a proiectului, acestea au fost până în prezent îndeplinite în proporție de 70 la sută.

În opinia reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării, scopul major al proiectului este atins indiferent de abaterile care au fost admise. Aceștia spun că, până în prezent 23 de școli au fost renovate în cadrul proiectului.

Precizăm că, proiectul „Reforma învățământului în Moldova” este finanțat de Banca Mondială. Potrivit datelor raportate, din suma totală prevăzută pentru implementarea proiectului de 50 de milioane de dolari, la situația din 31 decembrie 2020 au fost debursate mijloace financiare în valoare de 36 de milioane de dolari (72%). Nivelul de executare a cheltuielilor constituia, la finele anului trecut, 66 la sută.

#CCRM #FISM #parlament #reforma

Subiectul disensiunilor privind renovarea caldarâmului de pe str. 31 August 1989 din Capitală este hiperbolizat, consideră secretarul de stat de la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei. Potrivit oficialului, legislația stipulează că drumurile pot fi reparate doar de proprietarii lor.

Cirimpei a relatat în discuții cu Realitatea că, totuși, zona reprezintă însemnătate pentru suflul cultural al municipiului Chișinău, iar schița de proiect prezentată de Primăria Capitalei a fost aprobată, atunci când a corespuns normelor solicitate de Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI).

„Când vorbim de drumuri locale, stăpânii drumurilor locale sunt autoritățile locale și doar ei pot interveni pe acest drum. Dacă vorbim despre acest segment a străzii 31 August, acest segment este unul foarte important din punct de vedere cultural. Noi avem două blocuri ale Bibliotecii Naționale, noi avem un Palat în numele lui Sulac, avem două muzee, Muzeul Național de Arte, Muzeul Național de Istorie și avem Teatrul Licurici. Acest segment este îmbibat de cultură, de istorie, sunt monumente istorice și trebuie o altă abordare decât alte segmente ale străzii 31 August.

În momentul în care primăria a venit cu schița de proiect și această schiță de proiect a corespuns inclusiv și normelor CNMI, a fost aprobată”, a explicat secretarul de stat.

Potrivit lui Corneliu Cirimpei, o situație similară a vizat și Grădina Publică Ștefan cel Mare, unde schița de proiect a fost aprobată din a treia încercare. Funcționarul de la Ministerul Culturii nu știe, însă, când ar putea demara lucrările, afirmând că totul depinde de municipalitate și de banii existenți în bugetul Capitalei.

#caldaram #CNMI #Corneliu Cirimpei #proiect #renovare