Un incendiu de proporții a mistuit pădurile din apropierea zonei de excludere de la Cernobîl. Peste 1.100 de hectare au ars ieri, 8 mai. Vântul puternic le-a dat bătăi de cap pompierilor, care cu greu au luptat cu focul.

Norul de fum provocat de incendiul izbucnit în zona Cernobîl, Ucraina, unde acum 40 de ani a avut loc catastrofa nucleară, nu va afecta Republica Moldova sau România. Asigurările vin din partea autorităților române de mediu, care anunță că monitorizează permanent evoluția situației și nivelul radioactivității.

Potrivit estimărilor realizate de Administrația Națională Română de Meteorologie, direcția dominantă a vântului va împinge norul de fum spre Belarus, apoi către nordul și nord-estul Ucrainei și sud-vestul Rusiei, „fără impact asupra teritoriului României”, se arată într-un mesaj al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de la București.

Totodată, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate de peste Prut monitorizează continuu radioactivitatea mediului prin Rețeaua Națională română de Supraveghere a Radioactivității Mediului, utilizând stații automate și laboratoare specializate.

„Până la acest moment, nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor de avertizare sau atenționare privind radioactivitatea mediului în România. Valorile măsurate se încadrează în limitele normale și în tendințele multianuale specifice acestei perioade”, mai transmite Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România.

Amintim că autoritățile ucrainene au emis, pe 8 mai, alertă după izbucnirea unui incendiu de proporții în pădurile din apropierea zonei de excludere de la Cernobîl. Flăcările au afectat peste 1.100 de hectare, iar autoritățile au calificat situația drept una critică.

Intervenția pompierilor a fost îngreunată de vântul puternic și de vremea uscată, care au favorizat extinderea rapidă a incendiului. Salvatorii au avertizat că operațiunile de stingere au fost complicate și de riscul exploziei unor mine și muniții neexplodate rămase în zonă după ocupația rusă a centralei nucleare.

Reprezentanții Serviciului de Urgență din Ucraina au precizat atunci că, în anumite sectoare ale pădurii, echipele de intervenție nu au putut acționa din cauza pericolului reprezentat de obiectele explozive.

În pofida condițiilor dificile, autoritățile ucrainene nu au raportat victime.

#Cernobîl #fum #nor

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.