De Ziua Europei, oficialii moldoveni și reprezentanții UE au făcut declarații importante în cadrul Orășelului European de la Chișinău. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu și ambasadoarea UE, Iwona Piórko, au vorbit despre prioritățile țării și realismul termenului de aderare până în 2030.

Igor Grosu a recunoscut că Moldova mai are reforme grele de făcut, justiția, administrația publică locală, integritatea teritorială și independența energetică și a subliniat că cea mai mare provocare rămâne conflictul din proximitate.

„Încă n-am trecut Rubiconul în reforma justiției, trebuie să recunoaștem. Capacitatea noastră de a transforma crizele în oportunități ne avantajează. Asta trebuie să facem ca termenul 2030 să rămână în picioare”, a spus Grosu.

De cealaltă parte, prim-ministrul Alexandru Munteanu se arată optimist în privința termenului de aderare la UE în 2030, precizând că Moldova lucrează intens pentru a-și face „temele de acasă„.

„Sigur că este real. Noi lucrăm foarte intens ca să ne facem temele pentru acasă, dar sigur că până la urmă decizia politică nu ne aparține. (…) Avem un război chiar aici, în preajmă, și trebuie să ne protejăm. Noi suntem deja europeni — avem Europa în cromozomii noștri, în cultura noastră, în felul nostru de a fi”, a declarat Munteanu.

Ambasadoarea UE, Iwona Piórko, a confirmat că negocierile tehnice avansează rapid și că UE susține ambiția Moldovei de a finaliza negocierile până în 2028.

„Nu a fost timp pierdut, nici măcar o zi. Suntem mai puternici împreună”, a subliniat ambasadoarea.

Piórko și-a exprimat și entuziasmul față de Orășelul European organizat de Ziua Europei, remarcând că evenimentul crește an de an, reunind mii de oameni de toate generațiile.

Ziua Europei este celebrată anual pe 9 mai, în memoria declarației istorice a lui Robert Schuman, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene. Republica Moldova marchează această sărbătoare din 2006, iar din 2017 Ziua Europei este sărbătoare oficială în țară.

#2030 #aderare la UE #Moldova #prioritati

Zeci de mii de ruși au decis să plece în Georgia, din cauza zvonurilor privind un posibil nou val de mobilizare în această toamnă, relatează Moscow Times, miercuri. Serviciul Federal Vamal al Rusiei a anunțat un „flux record de călători” la punctul de trecere a frontierei Verhnii Lars, scrie antena3.ro.

Potrivit organizației guvernamentale, pe 15 și 16 august, peste 19.000 de persoane au trecut zilnic frontiera spre Georgia, iar, pe 18 august, numărul lor a depășit 20.000.

„Valorile actuale sunt semnificativ mai mari decât cele înregistrate în perioade similare din anii precedenți”, a precizat Serviciul Federal Vamal.

Potrivit martorilor citați de canalul „Ostorojno, novosti”, pe partea rusă a frontierei s-a format o coloană mare de mașini, iar vehiculele înaintează cu aproximativ 50 de metri pe oră.

Verhnii Lars este singurul punct terestru de trecere a frontierei dintre Rusia și Georgia. La sfârșitul lunii septembrie 2022, acesta a devenit cel mai aglomerat punct de frontieră din Rusia, după ce mobilizarea anunțată de Vladimir Putin a determinat zeci de mii de ruși să părăsească țara și să aștepte timp de mai multe zile în cozi de kilometri.

Anterior, rușii și-au mărit brusc cererea pentru apartamente de închiriat în capitala Armeniei, Erevan, potrivit publicației Verstka.

„În ansamblu, situația este comparabilă cu cea din 2022”, a declarat pentru publicație un agent imobiliar local.

Drept urmare, chiriile au crescut cu 30%, iar rușii au început să caute variante de închiriere în comun cu persoane necunoscute. Canalul de Telegram despre piața imobiliară din Armenia „Metri v dramah” a afirmat că nu mai există „variante decente” disponibile pentru închiriere.

Surse citate de Verstka au declarat că, după „alegerile” din septembrie pentru Duma de Stat, autoritățile ar putea introduce legea marțială în Rusia și ar putea declanșa o mobilizare.

Zvonurile privind o nouă mobilizare circulă de câteva luni. Printre cei care au scris despre pregătirea unei asemenea măsuri se numără analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) de la Washington.

Nici unii oficiali europeni care au discutat cu The Washington Post nu au exclus această posibilitate. Potrivit acestora, Kremlinul ar putea recurge la mobilizare dacă pierderile ridicate de pe front vor continua.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Putin intenționează să trimită pe front „între 300.000 și 500.000 de persoane” în cadrul unei noi mobilizări. El a explicat că, potrivit datelor de care dispune, ministerul rus al apărării a recrutat de la începutul anului 221.000 de militari pe bază de contract, în timp ce pierderile în aceeași perioadă au ajuns la 225.500 de oameni, dintre care 131.000 de morți.