Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat astăzi la Conferința științifică națională „9 mai: Comemorare, reconciliere și unitate europeană”, organizată de Ministerul Educației și Cercetării. Evenimentul a avut loc la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” și a reunit cercetători, profesori de istorie și științe sociale, directori de instituții de învățământ, elevi, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic.

În discursul său, șefa statului a menționat importanța unei culturi a memoriei bazate pe fapte istorice și nevoia de a ancora în societate adevărul despre evenimentele din 1945 și consecințele dramatice ale acestora. „9 mai este Ziua Victoriei — iar sacrificiul celor care au luptat și care au murit în al Doilea Război Mondial trebuie respectat și marcat cu demnitate. Dar istoria nu s-a oprit în 1945″, a declarat Președinta Maia Sandu, amintind suferințele prin care au trecut oamenii din țara noastră în perioada postbelică — deportările, foametea organizată, represiunea și încercările de suprimare a identității naționale. „Nu putem să tolerăm suprapunerea comemorării victimelor războiului cu glorificarea regimului sovietic”, a subliniat șefa statului.

Președinta a accentuat, totodată, legătura dintre memoria războiului și proiectul european:

„Nu există nicio contradicție între ideea de cinstire a Zilei Victoriei și celebrare a Europei. Dimpotrivă. Proiectul european s-a născut tocmai din lecția devastatoare a războiului și a totalitarismului. Din convingerea că pacea și libertatea trebuie să înlocuiască ura și imperialismul.”

Șefa statului s-a referit și la războiul cognitiv cu care se confruntă țara noastră — o formă de agresiune care vizează inclusiv manipularea memoriei colective și falsificarea trecutului pentru a influența prezentul și viitorul. De asemenea, Președinta a vorbit despre modul în care propaganda rusă încearcă să justifice războiul de agresiune împotriva Ucrainei prin denaturarea istoriei și negarea identității poporului ucrainean. În context, șefa statului a punctat că „apărarea adevărului ține de reziliența democratică și de securitatea națională”.

În încheiere, Președinta Maia Sandu a reafirmat că parcursul european al Republicii Moldova presupune învățarea și transmiterea către generațiile viitoare a lecțiilor istoriei:

„Viitorul european al Republicii Moldova înseamnă asumarea trecutului, așa cum înseamnă alegerea adevărului în locul propagandei.”

#Conferința științifică națională „9 mai #Maia Sandu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.