De luni, 25 iulie începe administrarea celei de-a doua doză booster de vaccin anti-COVID-19, anunță Ministerul Sănătății.

Pentru a doua doză de rapel sunt eligibili adulții cu vârsta mai mare de 60 de ani, persoanele cu comorbidități, femeile gravide și cele care alăptează, beneficiarii din instituțiile rezidențiale și centrele de plasament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La fel, este eligibil pentru vaccinare personalul medical din instituțiile medico-sanitare, personalul din cadrul instituțiilor rezidențiale, centrelor de plasament, serviciilor sociale, angajații din domeniul educației și cei din structurile de menținere și asigurare a ordinii publice, apărării și securității statului. Totodată, se recomandă administrarea celei de-a doua doze booster persoanelor sever imunocompromise cu vârsta de 18 ani și peste. La solicitare pot fi imunizate cu a doua doză booster și persoanele cu vârsta de 18 ani și mai mult, care nu fac parte din categoriile eligibile pentru vaccinare.

Menționăm că, a doua doză booster se va administra la un interval de cel puțin patru luni de la prima doză de rapel, cu aplicarea vaccinurilor Comirnaty/Pfizer-BioNTech sau Spikevax/Moderna.

#doza booster #Ministerul Sănătății #vaccin COVID-19 #vaccinarea obligatorie

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.