Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Încercarea unui pădurar de a tampona cu mașina un jurnalist, condamnată de ONG-urile de media

08 Iun. 2021, 12:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
08 Iun. 2021, 12:55 // Actualitate //  Realitatea.md

Organizațiile neguvernamentale de media condamnă acțiunile de intimidare și amenințare a unui jurnalist de la Ziarul de Gardă (ZdG), exercitate de către pădurarul Dorin Merzâncu, angajat al Ocolului Silvic Bujor. Potrivit informațiilor, este vorba despre faptul că, în timpul documentării unei investigații jurnalistice referitoare la defrișările ilegale din fondul forestier, jurnalistul Victor Moșneag a devenit ținta intimidărilor și amenințărilor din partea angajatului Ocolului Silvic Bujor.

Ulterior, comportamentul catalogat inadecvat al lui Dorin Merzâncu s-a manifestat prin încercarea de a tampona jurnalistul Ziarului de Gardă, cu autovehiculul la volanul căruia se afla, adresând exprimări injurioase la adresa reporterului. Ulterior, echipa ZdG a fost urmărită de către pădurar pe o distanță de câțiva kilometri, el amenințându-i: „De ce filmezi? Vrei cineva să-ți dea într-o zi cu un lom (rangă, n.r.) în cap?”.

Astfel, prin intermediul unei declarații, mai multe organizații neguvernamentale media cer pădurarului Dorin Merzâncu să exprime scuze publice la adresa jurnalistului ZdG, Victor Moșneag și „să adopte un limbaj și comportament adecvat, abținându-se pe viitor de la manifestarea oricăror forme de intoleranță în raport cu jurnaliștii și instituțiile de media”.

„Aducem la cunoștința angajatului Ocolului Silvic Bujor că acțiunile sale constituie o încălcare a dreptului la integritatea corporală a persoanei, a libertății individuale și siguranței acesteia, precum și o ingerință adusă drepturilor speciale garantate jurnaliștilor”, menționează reprezentanții ONG-urilor, în declarație.

Organizațiile care au semnat declarația au făcut referire la art. 4 alin. (1) din Legea privind libertatea de exprimare, statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei și nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspândească informații de interes public decât în condițiile legii. Mai mult, alin. (5) al aceluiași articol prevede că împiedicarea ilegală intenționată a activității mass-mediei atrage răspundere penală.

Totodată, reprezentanții subliniază că amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății constituie o faptă incriminată de Codul penal al Republicii Moldova.

„Solicităm organelor de drept ale Republicii Moldova ca, în virtutea atribuțiilor legale ce le revin, să ia act de faptele comise și să intenteze procedurile prevăzute de lege în vederea tragerii la răspundere a lui Dorin Merzâncu”, relevă declarația.

De menționat că, acțiunile respective din partea lui Dorin Merzâncu au avut loc în timp ce jurnalistul ZdG documenta activitatea familiei sale în domeniul afacerilor cu lemn, după ce, un denunț depus la organele de drept de câțiva foști și actuali pădurari deconspiră felul în care se fură lemnul din pădurile amplasate pe teritoriul raionului Hâncești.

Declarația a fost semnată de către:

  • Centrul pentru Jurnalism Independent
  • Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic
  • Asociația Media Guard
  • Asociația Presei Electronice
  • Asociaţia Presei Independente
  • Centrul  „Acces-Info”
  • Centrul de Investigații Jurnalistice
  • Comitetul pentru Libertatea Presei
  • RISE Moldova

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 08:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
20 Nov. 2026, 08:36 // Slider //  Valentina Buza

Inteligența artificială începe să ocupe un loc tot mai important în viața emoțională a tinerilor, depășind cu mult rolul unui instrument destinat educației, divertismentului sau activităților profesionale. Pentru numeroși reprezentanți ai generației Z, chatboții au devenit confidenți și parteneri de conversație, disponibili la orice oră din zi și din noapte.

Potrivit WIRED, un nou raport realizat de Gallup și Digital Wellness Lab, din cadrul Boston Children’s Hospital, arată că 33% dintre tinerii chestionați apelează la inteligența artificială pentru companie. Procentul ajunge la 50% în rândul celor care utilizează zilnic instrumentele AI și la 42% în cazul persoanelor care au prieteni exclusiv în mediul online.

Inteligența artificială devine confidentul unei întregi generații

Cercetarea a fost realizată în perioada mai-august 2026 și a implicat 15.925 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 22 de ani, din 16 țări. Spre deosebire de studiile tradiționale privind efectele tehnologiei asupra sănătății mintale, specialiștii au analizat natura și calitatea relațiilor dezvoltate în mediul digital, nu doar timpul petrecut în fața ecranelor.

Cercetătorii au identificat trei categorii principale de prietenii: cele desfășurate în viața reală, cele care au început prin întâlniri fizice și sunt întreținute online, respectiv relațiile dezvoltate exclusiv pe internet. Inteligența artificială reprezintă o dimensiune suplimentară a vieții sociale a tinerilor, în condițiile în care tot mai mulți adolescenți discută cu chatboții despre problemele personale.

David Bickham, director de cercetare în cadrul Digital Wellness Lab, consideră că acest comportament trebuie analizat în contextul unei generații care a crescut înconjurată de tehnologie. Adolescenții explorează diferite modalități de socializare, iar interacțiunea cu inteligența artificială devine o extensie firească a utilizării instrumentelor digitale.

Prieteniile virtuale nu reușesc să combată singurătatea la fel de eficient

Conform datelor publicate de Gallup, mediana procentelor înregistrate în cele 16 țări analizate arată că 93% dintre tineri au cel puțin un prieten apropiat în viața reală, în timp ce 37% au prieteni pe care nu i-au întâlnit niciodată fizic. Relațiile interpersonale directe sunt asociate cu un nivel mai ridicat de satisfacție și cu experiențe emoționale mai pozitive.

În Statele Unite, Instagram și Discord se numără printre platformele preferate pentru menținerea prieteniilor exclusiv virtuale. Bărbații tineri tind să stabilească asemenea conexiuni prin intermediul jocurilor video, în timp ce femeile apelează mai frecvent la rețelele sociale. Totuși, nici aceste relații, nici conversațiile cu inteligența artificială nu par să compenseze întotdeauna sentimentul de singurătate.

Faptul că generația Z utilizează inteligența artificială mai frecvent decât alte generații ridică întrebări importante despre efectele pe termen lung ale acestor interacțiuni. Cercetătorii nu au stabilit însă dacă utilizarea chatboților accentuează singurătatea sau dacă persoanele care se simt deja singure sunt mai predispuse să caute compania inteligenței artificiale.

Timpul petrecut pe internet nu reprezintă singurul pericol pentru sănătatea mintală

Rezultatele cercetării apar în contextul dezbaterilor internaționale privind restricționarea accesului minorilor la rețelele sociale. Specialiștii atrag însă atenția că simpla măsurare a timpului petrecut în fața ecranelor nu oferă suficiente informații despre efectele tehnologiei asupra dezvoltării emoționale. Contează inclusiv tipul conținutului consumat, scopul interacțiunilor și calitatea relațiilor stabilite.

Potrivit Gallup, 42% dintre tinerii cu un nivel foarte ridicat de atașament față de mediul digital se confruntă cu un sentiment accentuat de singurătate, comparativ cu 20% dintre cei care manifestă un atașament redus. Diferențe semnificative au fost identificate și în privința simptomelor de anxietate și depresie.

Pe măsură ce inteligența artificială influențează dezvoltarea noilor generații, cercetătorii estimează că relațiile cu asistenții virtuali ar putea deveni tot mai frecvente în următorii cinci ani. Marea provocare va fi menținerea unui echilibru între beneficiile acestor tehnologii și nevoia fundamentală de conexiune umană autentică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!