India și Rusia au suspendat lucrările de conversie a comerțului bilateral în rupii, a transmis Reuters, citând doi oficiali indieni și o sursă cu cunoștință directă a procesului. Un astfel de mecanism s-a dovedit a fi neprofitabil pentru Rusia din cauza dezechilibrelor comerciale și a incapacității de a converti pe deplin rupii, scrie agenția. Acum părțile caută alternative, iar comerțul continuă în dolari.

Unul dintre interlocutorii agenției în guvernul indian a explicat că Moscova nu dorește să aibă mai mult de 40 de miliarde de rupii – nu monedă complet convertibilă – acumulate, ceea ce probabil se va întâmpla din cauza unui dezechilibru în comerțul în favoarea Rusiei. Potrivit unei alte surse Reuters, partea rusă ar dori să fie plătită în yuani sau în alte valute.

Un al treilea interlocutor al agenției a spus: „Nu mai vrem să facem presiuni pentru o decizie. Acest mecanism pur și simplu nu funcționează. India a încercat tot ce a putut pentru a-l face eficient, dar nimic nu a funcționat.” Acum țările caută opțiuni alternative, sursele agenției nu și-au dezvăluit detaliile.

După cum notează agenția, întârzierea dezvoltării mecanismului va afecta în primul rând importatorii indieni de petrol și cărbune din Rusia: aceștia au mizat pe crearea unei scheme de decontare permanentă în rupii pentru a reduce costurile de conversie.

Acum decontările în comerțul dintre cele două țări sunt efectuate în principal în dolari, parțial în dirhami. „Sunt implicate și țări terțe”, a spus unul dintre oficialii intervievați de Reuters. Printre astfel de țări terțe, el a numit China.

După declanșarea operațiunii militare rusești în Ucraina și sancțiunile occidentale impuse ca răspuns, importurile indiene din Rusia au crescut la 51 de miliarde de dolari până pe 5 aprilie (pentru aceeași perioadă a anului trecut, acest volum se ridica la 10,6 miliarde de dolari), scrie Reuters. O parte semnificativă din cantitate este importurile de petrol.

Țările au început să lucreze la un mecanism de decontare a rupiei anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie, CEO-ul Federației Organizațiilor Indiene de Export, Ajay Sahay, a declarat că India ar putea începe astfel de plăți cu Rusia înainte de sfârșitul anului. Mai multe bănci rusești, inclusiv Sberbank și VTB, au primit permisiunea de către Reserve Bank of India să deschidă conturi pentru decontări în rupii.

#dolari #India #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.