Încercările Kievului și Washingtonului de a „nega” implicarea în atacul cu drone asupra Kremlinului sunt „ridicole”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov. „Suntem foarte conștienți că decizia cu privire la astfel de atacuri este luată nu la Kiev, ci la Washington. Adesea, chiar și obiectivele sunt determinate nu de Kiev, ci de Washington. Nu de fiecare dată când Kievului i se acordă dreptul de a alege mijloacele. Washingtonul ar trebui să înțeleagă clar că știm asta”, a spus el.

Întrebat dacă Kremlinul crede că Statele Unite sunt în spatele atacului cu drone, Peskov a răspuns: „Absolut. Astfel de decizii – definiția scopurilor și mijloacelor – sunt toate dictate Kievului de la Washington. Agențiile ruse de informații au informații că Ucraina a fost implicată în atac, dar doar o mică parte din datele relevante sunt dezvăluite public, a spus Peskov. Acesta a refuzat să răspundă la întrebarea de unde au fost lansate dronele, menționând că ancheta se va ocupa de acest lucru”.

„Vorbind despre consecințele celor întâmplate, Peskov a spus că două foi de cupru de pe cupola Palatului Senatului au fost „arse” și vor fi înlocuite astăzi sau mâine. „Nu există alte răni”, a adăugat el.

Parada de pe Piața Roșie din 9 mai este pregătită și președintele va vorbi despre ea, a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului. Măsurile de securitate vor fi consolidate, inclusiv în ajunul Zilei Victoriei.

Răspunzând la întrebarea de ce Peskov nu a menționat atacul la un briefing pentru jurnaliști în după-amiaza zilei de 3 mai (mesajul a apărut pe site-ul Kremlinului la ora 14:35, briefing-ul lui Peskov a avut loc înainte), secretarul de presă prezidențial a clarificat că „a fost efectuată evaluarea prin servicii speciale”. „Prin urmare, am decis să lansăm mesajul separat mai târziu”, a adăugat el.

Rusia își rezervă dreptul de a riposta după un atac cu drone, a spus Peskov. „Desigur, nu pot da niciun detaliu. În orice caz, putem vorbi doar despre pași chibzuiți, echilibrați, care corespund intereselor țării noastre”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Pe 3 mai, serviciul de presă prezidențial a relatat despre atacul a două drone asupra Kremlinului. Raportul menționa că militarii și serviciile speciale i-au scos din acțiune. Imaginile CCTV arată că una dintre drone a explodat lângă acoperișul, unde este arborat drapelul Rusiei. Putin nu a fost la Kremlin în timpul atacului, a informat Peskov.

Moscova a anunțat implicarea Kievului în incident. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins acest lucru. Administrația președintelui american Joe Biden, comentând atacul, a spus că Washingtonul nu încurajează și nu oferă oportunități Ucrainei de a lovi în afara granițelor sale.

#atac cu drone #Dmitri Peskov #Kiev #Kremlin #Washington

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.