Guvernarea vrea să schimbe legislația privind audiovizualul. Anunțul a fost făcut de premierul Recean, la deschiderea Forumului de Politici Media, ediția anului 2023.

În discursul său, șeful Guvernului a vorbit despre provocările din ultimii ani și despre ajustarea legislației în sectorul audiovizual al Republicii Moldova. Premierul s-a referit la amenințările hibride la adresa țării noastre, ca urmare a războiului, dar și la rolul pe care-l are presa în combaterea dezinformării și a propagandei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Provocările curente, dar și faptul că, astăzi, oricine poate genera informații și știri, ne obligă să găsim un echilibru între protejarea spațiului media și în același timp să asigurăm libertatea de exprimare pentru jurnaliști. Depunem eforturi pentru a revedea și îmbunătăți legislația în domeniul audiovizualului. Mă bucur să văd că Republica Moldova a urcat în clasamentul libertății presei, dar mai avem de lucru în ceea ce privește transparența și accesul la informație. Știu bine că și anul trecut s-a formulat solicitarea fermă a comunității media de a desemna o autoritate din guvern responsabilă de elaborarea, consultarea și realizarea politicilor publice în domeniul mass-media. Vom identifica până în toamna acestui an o soluție eficientă”, a spus șeful cabinetului de miniștri.

Forumul din acest an este organizat de Freedom House Moldova și Mediacor, cu sprijinul financiar al USAID Moldova, al Ambasadei Suediei la Chișinău, Ambasadei Marii Britanii în Republica Moldova și al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate. Evenimentul a reunit reprezentanți ai corpului diplomatic, jurnaliști, experți media, membri ai mediului academic și ai organizațiilor internaționale, pentru a analiza provocările și soluțiile care să sporească reziliența spațiului informațional al Republicii Moldova.

#legislatie #mass media #Moldova #Recean #schimbari

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.