Infecțiile cu transmitere sexuală sunt în creștere în Europa, cu o explozie a cazurilor de sifilis și gonoree, potrivit celor mai recente cifre publicate luni de agenția europeană de boli. Au existat aproape 100.000 de cazuri confirmate de gonoree în Europa în 2023, o creștere de 31% față de 2022 și o creștere de peste 300% față de 2014, a raportat Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Aceasta a fost cea mai mare rată înregistrată în Europa de când ECDC a început supravegherea infecțiilor cu transmitere sexuală, în 2009, relatează Politico.

Agenția a avertizat, de asemenea, cu privire la amenințarea tot mai mare a rezistenței la antimicrobiene în gonoree, odată cu apariția tulpinilor rezistente la medicamente care fac tratamentele actuale mai puțin eficiente.

Cazurile de sifilis au continuat, de asemenea, să crească: au existat 40.000 de cazuri confirmate în Europa în 2023, o creștere de 13% față de 2022 și o creștere de 100% față de 2014.

În timp ce chlamydia rămâne cea mai frecvent raportată infecție bacteriană cu transmitere sexuală în Europa, ECDC a remarcat că a existat o încetinire a cazurilor de chlamydia în 2023. În acel an au fost raportate peste 230.000 de cazuri în Europa, o creștere de doar 3% față de 2022 și de 13% față de 2014.

Noile date confirmă tendința de creștere deja observată în 2022, când cazurile de gonoree și sifilis au crescut cu 48% și, respectiv, cu 34%, față de anul precedent.

Efectuarea unui număr mai mare de teste pentru bolile cu transmitere sexuală explică probabil o parte din creștere, a spus ECDC. Totuși, schimbările în comportamentele sexuale riscante, cum ar fi utilizarea redusă a prezervativelor, ar putea juca un rol în această tendință ascendentă.

OMS Europa a tras anul trecut un semnal de alarmă cu privire la o scădere a utilizării prezervativelor în rândul adolescenților din Europa, fapt ce crește riscul de infecții cu transmitere sexuală și sarcini nedorite. ECDC a declarat că aceste constatări evidențiază „nevoia urgentă de conștientizare publică, prevenire, testare și eforturi de tratament pentru a aborda această problemă de sănătate publică în creștere”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#infectii #sex

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat miercuri, 15 aprilie curent, statele membre ale Alianţei să nu „piardă din vedere Ucraina” şi să sporească ajutorul militar pentru această ţară, stabilind ca obiectiv pentru acest ajutor anul acesta 60 de miliarde de dolari, echivalentul a circa 51 de miliarde de euro, notează antena3.ro.

„Trebuie să fim atenţi că suntem capabili să asigurăm un sprijin neîntrerupt pentru Ucraina”, a indicat Rutte în deschiderea unei reuniuni la Berlin a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, grup ce reuneşte ţările care susţin militar Ucraina în războiul cu Rusia, majoritatea ţări europene.

Secretarul general al NATO le-a cerut de asemenea statelor membre ale Alianţei să „investească mai mult pentru a atinge obiectivul de 60 de miliarde de dolari pentru sprijinul în materie de securitate şi apărare pentru Ucraina în acest an”.

Apărarea antiaeriană, dronele, rachetele şi muniţiile pentru artileria cu rază lungă de acţiune sunt principale priorităţi discutate la reuniunea de la Berlin, a enumerat Rutte, care a susţinut că „Ucraina îşi menţine poziţiile pe câmpul de luptă şi provoacă pierderi enorme ruşilor, peste 35.000 (de soldaţi) pe lună”.

„Trebuie să ne asigurăm că Ucraina are ce-i trebuie pentru a continua lupta. Aşadar, există un acord larg asupra acestui lucru de ambele părţi ale Atlanticului”, a mai spus el, referindu-se la mecanismul PURL (Lista de Necesităţi Prioritare pentru Ucraina), iniţiativa NATO prin care ţări europene cumpără din SUA arme şi muniţii pentru Ucraina.

Această nouă reuniune a susţinătorilor Ucrainei are loc în timp ce procesul de negociere, iniţiat sub presiunea preşedintelui american Donald Trump pentru a pune capăt războiului, este în continuare în impas, în special din cauza chestiunii teritoriale.

Preşedintele rus Vladimir Putin cere Kievului cedarea întregii regiuni a Donbasului, adică aproximativ o cincime din provincia Doneţk rămasă sub control ucrainean, dar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză orice concesie teritorială.

Pe de altă parte, războiul împotriva Iranului, lansat de SUA şi Israel, l-a împins pe cel din Ucraina într-un plan secundar.