Infecțiile fungice grave sunt în creștere la nivel mondial, iar medicii avertizează că tot mai multe ciuperci devin rezistente la tratamentele disponibile. Un grup internațional de cercetători a atras recent atenția, într-un articol publicat în Nature Medicine, că rezistența la antifungice este încă insuficient monitorizată și tratată ca o problemă majoră de sănătate publică, transmite Mediafax.ro.

Deși majoritatea fungilor sunt inofensivi, unele specii pot provoca infecții severe, în special în cazul persoanelor cu sistem imunitar slăbit.

„Dintre milioanele de fungi care există, doar câteva sute pot duce la infecții la oameni”, a explicat Paul Verweij, profesor la Radboud UMC din Țările de Jos, pentru TEC.

Printre afecțiunile fungice comune se numără mătreața, piciorul atletului sau candidoza vaginală, însă formele severe pot deveni letale. O cauză importantă a rezistenței este utilizarea fungicidelor în agricultură. Potrivit sursei citate, substanțele folosite pentru protejarea culturilor au ingrediente similare cu cele din medicamentele antifungice.

Astfel, atunci când o ciupercă devine rezistentă la fungicide, poate deveni rezistentă și la tratamentele medicale. Mai multe specii periculoase, deja rezistente la medicamente, se răspândesc în prezent la nivel global. Ratele de mortalitate asociate acestor infecții variază între 18% și 85%, în funcție de tipul ciupercii și de starea pacientului.

Una dintre cele mai îngrijorătoare este Aspergillus fumigatus, o ciupercă ale cărei spori se transmit prin aer și pot provoca infecții pulmonare mortale. Aceasta afectează în special pacienții vulnerabili. Cercetători de la Universitatea din Manchester estimează că răspândirea sa ar putea crește cu 77% în Europa din cauza crizei climatice, punând în pericol încă 9 milioane de europeni până în 2100.

„În secțiile de terapie intensivă vedem deja această ciupercă tot mai des”, a spus Verweij.

Candida auris, o ciupercă rezistentă la majoritatea tratamentelor

O altă amenințare majoră este Candida auris, o ciupercă rezistentă la majoritatea tratamentelor. Aceasta poate infecta organele sau sângele și poate fi fatală pentru persoanele cu imunitate scăzută. Persoanele sănătoase pot avea simptome ușoare sau pot transmite ciuperca mai departe. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor o descrie drept „o amenințare serioasă atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul de sănătate al continentului”.

Potrivit celor mai recente date ale ECDC, în anul 2023 au fost raportate 1.346 de cazuri de Candida auris în 18 țări europene. Creșterea este semnificativă în comparație cu cei zece ani anteriori, când au fost raportate aproximativ 4.000 de cazuri în total. Instituția avertizează însă că numărul real ar putea fi mai mare, deoarece nu toate țările au sisteme de supraveghere, ghiduri de prevenție sau obligații clare de raportare.

De asemenea, specialiștii cer mai multă monitorizare, cercetare și prevenire.

„În multe laboratoare, identificarea fungilor și a rezistenței la medicamente este limitată. Ca urmare, în multe țări și regiuni nu știm ce fungi provoacă infecții și nici dacă sunt rezistenți”, a spus Verweij.

Dezvoltarea unor noi tratamente este dificilă, deoarece celulele fungilor sunt relativ asemănătoare cu cele umane, ceea ce crește riscul de efecte secundare. În plus, numărul medicamentelor antifungice disponibile este redus. Cercetătorii avertizează că, în timp, toate tipurile de fungi ar putea dezvolta rezistență, inclusiv cei care provoacă infecții mai comune ale pielii și unghiilor.

Verweij și colegii săi cer Organizației Mondiale a Sănătății să includă mai clar rezistența la antifungice în următoarea actualizare a planului de acțiune privind rezistența antimicrobiană. Ei susțin, de asemenea, că evaluarea fungicidelor folosite în agricultură trebuie să ia în calcul riscul de rezistență la tratamentele medicale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Accentul este pus adesea pe prevenirea și tratarea infecțiilor, în timp ce mediul și utilizarea fungicidelor joacă, de asemenea, un rol major”, a subliniat cercetătorul.

#creștere #infectii fungice #nivel global #rezistenta #tratamente

Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.