Republica Moldova este deja profund integrată economic în Uniunea Europeană (UE), atât prin comerț, investiții și finanțare externă, cât și prin legăturile sociale și economice dezvoltate în ultimii ani, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice. În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, acesta a menționat că UE este practic astăzi „colacul de salvare al Republicii Moldova”.

Potrivit expertului, volumul comerțului cu bunuri dintre Republica Moldova și UE a ajuns la sfârșitul anului trecut la 8,5 miliarde de dolari, comparativ cu 4,1 miliarde de dolari în 2020. Din această sumă, exporturile moldovenești către statele europene au constituit 2,6 miliarde de dolari, iar importurile din UE – 5,9 miliarde de dolari.

„UE a fost piața care a absorbit șocurile moldovenești legate de scăderea exporturilor din 2023 și până în prezent”, a subliniat Veaceslav Ioniță, precizând că 67,4% din totalul exporturilor moldovenești sunt orientate către statele europene.

Principalele destinații ale exporturilor moldovenești în UE sunt România, Italia și Cehia, iar printre produsele exportate se regăsesc componentele automotive, textilele, semințele oleaginoase, cerealele, uleiul, mobila, produsele alimentare, fructele și băuturile alcoolice. Expertul a evidențiat și creșterea majoră a sprijinului financiar european acordat Republicii Moldova. Dacă în 2019 finanțarea oferită de UE sub formă de împrumuturi era de 22,4 milioane de dolari, în primul trimestru al anului 2026 aceasta a ajuns la aproape 945 de milioane de dolari.

„În 2025, UE a fost colacul de salvare pentru bugetul Republicii Moldova. Fără suportul financiar european, Republica Moldova ar fi avut dificultăți majore în depășirea crizelor din ultimii ani:, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Acesta a mai menționat că, în prezent, UE contribuie direct la acoperirea deficitului bugetar, la plata pensiilor și salariilor, dar și la finanțarea unor investiții publice. În primul trimestru din 2026, creditele oferite de UE au reprezentat 19,3% din totalul împrumuturilor externe ale Republicii Moldova, comparativ cu doar 4,9% în 2020. Totodată, UE joacă un rol central și în acordarea granturilor pentru Republica Moldova. În 2025, granturile externe au totalizat 4,7 miliarde de lei, dintre care aproape 59% au provenit de la Comisia Europeană. În ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova aproximativ 1,2 miliarde de euro sub formă de granturi pentru susținerea bugetului de stat și realizarea proiectelor investiționale.

Veaceslav Ioniță a remarcat și creșterea investițiilor europene în economia națională. În 2024, investițiile directe provenite din statele UE au ajuns la 3,5 miliarde de dolari, reprezentând peste 72% din totalul investițiilor străine în Republica Moldova. „La capitolul împrumuturi, granturi și investiții suntem integrați în UE”, a declarat expertul economic.

„Relațiile economice dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au devenit dominante pentru economia națională, iar integrarea economică europeană este deja o realitate. Comerțul, investițiile, granturile și finanțările externe sunt în mare parte legate de Uniunea Europeană. Din punct de vedere economic, Republica Moldova este deja integrată în UE”, a concluzionat expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deficit bugetar #economie #export UE #Veaceaslav Ionita

Lipsa comunicării dintre Chișinău și Comrat creează un spațiu pe care îl pot exploata cei interesați să manipuleze populația din Găgăuzia, avertizează directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. Expertul consideră că partidele politice, societatea civilă, mass-media și universitățile trebuie să investească mai mult timp și resurse în consolidarea relațiilor cu locuitorii regiunii.

Într-un interviu pentru IPN, Vadim Pistrinciuc a subliniat că apropierea dintre găgăuzi și ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, ci să se reflecte în acțiuni concrete. Potrivit lui, partidele politice și organizațiile societății civile ar trebui să fie mai prezente în regiune, inclusiv prin deschiderea unor filiale și desfășurarea activităților la nivel local.

„Lipsa de comunicare face ca acest gol să fie umplut, peste un timp, de cei care nu ne vor plăcea. Nu mai comunicăm, nu mai interacționăm”, a declarat Vadim Pistrinciuc.

Referindu-se la alegerile din Găgăuzia, expertul a apreciat că Republica Moldova este mai bine pregătită să facă față tentativelor de influențare a scrutinului, datorită experiențelor anterioare. Deși practicile de corupere electorală nu au dispărut, acestea sunt mai puțin răspândite. El a menționat că, în prezent, candidații la funcția de bașcan și la alegerile pentru Adunarea Populară se monitorizează reciproc pentru a preveni folosirea banilor și a altor metode ilegale în campanie.

Pistrinciuc a amintit că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi, iar schimbările înregistrate între timp sunt, în opinia sa, rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.

Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice consideră că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi. În opinia sa, schimbarea de atitudine este rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.