Alegerile prezidențiale din 20 octombrie au fost marcate de o competiție acerbă, în care 11 candidați au luptat pentru a obține un scor mai bun și pentru a accede în turul doi al alegerilor prezidențiale, programat pentru data de 3 noiembrie. În campania electorală, fiecare candidat a folosit toate „armele” de care dispune pentru a câștiga încrederea cetățenilor și, în final, voturile acestora. Pe lângă alte instrumente de convingere, candidații au investit și bani, destinați diferitor materiale promoționale sau evenimente pentru a ajunge cât mai mult la publicul țintă – alegătorul.

În baza rapoartelor financiare depuse de către candidați la Comisia Electorală Centrală, Promo-LEX a făcut o analiză a cheltuielilor declarate, raportate la numărul de voturi acumulate. Acest exercițiu a avut drept scop de a afla cât i-a costat pe candidați votul cetățenilor, în turul I al alegerilor, și cât de eficientă a fost „investiția” lor. Precizăm că, în cazul celor doi candidați rămași în cursă – Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, s-a operat cu cifrele din rapoartele financiare intermediare, întrucât rapoarte finale vor depune abia după turul II al alegerilor. În cazul celorlalți candidați, cifrele au fost colectate din rapoartele financiare finale, disponibile pe pagina Comisiei Electorale Centrale.

Cifrele raportate la Comisia Electorală Centrală a arătat că cel mai „scump” vot a fost înregistrat în cazul candidatei independente Natalia Morari, care a investit aproape 192 de lei pentru fiecare vot acumulat. La polul opus, Alexandr Stoianoglo a investit aproape 12 lei pentru fiecare vot acumulat.

Conform raportului financiar, candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, a declarat că a cheltuit, până la alegerile din 20 octombrie, peste 4,6 milioane de lei. În urma scrutinului, acesta s-a ales cu 401.215 voturi din partea cetățenilor. Prin urmare, fiecare vot l-a costat pe Alexandr Stoianoglo aproape 12 lei. Stoianoglo a reușit să obțină un număr semnificativ de voturi cu cheltuieli mai reduse decât contracandidata sa, Maia Sandu.

Candidata PAS, Maia Sandu, a investit în fiecare vot acumulat puțin peste 15 lei. Aceasta a acumulat 656.852 voturi la alegerile din 20 octombrie, raportând cheltuieli de aproape 10 milioane de lei. În cazul Maiei Sandu, deși suma raportată este cea mai mare dintre toți candidații, costurile per vot sunt reduse, având în vedere scorul înregistrat.

În final, Promo-LEX precizează că, în urma analizei efectuate, putem concluziona că acei candidații, care au avut bugete mari, nu au obținut neapărat cele mai bune scoruri, iar cei care au alocat fonduri mai moderate au avut, în unele cazuri, performanțe mai bune din punct de vedere al costului per vot. Prin urmare, eficiența campaniilor și capacitatea de a mobiliza electoratul nu sunt direct proporționale cu nivelul cheltuielilor, ci depind de alți factori, precum mesajul și/sau strategia de campanie.

Analiza integrală poate fi citită aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Alexandr Stoianoglo #costuri #Maia Sandu

Şefa diplomaţiei bulgare Velislava Petrova s-a întâlnit luni, la sediul Ministerului de Externe de la Sofia, cu ambasadoarea Ucrainei în Bulgaria, Olesia Ilaşciuk, după ce sâmbătă o dronă a pătruns în spaţiul aerian al Bulgariei, în apropiere de graniţa cu România. O analiză preliminară a indicat că aeronava fără pilot era cel mai probabil o dronă de tip Maya folosită de forţele armate ale Ucrainei, informează BTA, potrivit Agerpres.

În cadrul întrevederii, Velislava Petrova a comunicat îngrijorarea serioasă a Bulgariei şi a spus că orice intruziune neautorizată în spaţiul său aerian este inacceptabilă. Bulgaria a cerut Ucrainei să furnizeze toate informaţiile disponibile care ar putea ajuta la stabilirea circumstanţelor complete ale incidentului. În opinia exprimată de ministrul bulgar de externe, este esenţial să se adopte măsuri necesare pentru a preveni incidente similare în viitor.

De asemenea, a fost menţionată necesitatea existenţei unor canale de comunicare directe şi eficiente între instituţiile relevante din cele două ţări.

Ambasadoarea ucraineană şi-a exprimat profunda îngrijorare faţă de incident şi a spus că Kievul nu a direcţionat în mod intenţionat niciun vehicul aerian fără pilot către Bulgaria. Ea a confirmat că Ucraina este gata să coopereze pe deplin pentru a stabili toate circumstanţele incidentului.

Bulgaria a rămas, de asemenea, în contact cu România în legătură cu incursiunea dronei. Velislava Petrova i-a informat pe miniştrii de externe ai statelor membre UE despre incident şi despre măsurile adoptate de Sofia. Miercuri, aliaţii din NATO vor avea un schimb de păreri pe marginea celor mai recente informaţii pe această temă. Bulgaria va continua să îşi apere suveranitatea, precum şi siguranţa cetăţenilor săi şi îşi menţine poziţia că încheierea ostilităţilor şi obţinerea unei păci juste şi durabile prin eforturi diplomatice sunt esenţiale pentru securitatea şi stabilitatea din regiune, a declarat Ministerul bulgar de Externe.

Drona a pătruns sâmbătă în spaţiul aerian bulgar şi a explodat la aproximativ o sută de metri în interiorul teritoriului bulgar, în apropierea fostului punct de control vamal Kardam.

Aparatul a căzut într-un câmp de floarea-soarelui la aproximativ un kilometru de staţia de compresoare Kardam a conductei de gaz Trans-Balkan. Incidentul nu a cauzat victime sau daune infrastructurii ori terenurilor agricole. Aeronava nu a fost detectată de sistemele radar bulgare sau româneşti, ceea ce a determinat autorităţile de la Sofia să întărească măsurile de supraveghere şi securitate de-a lungul frontierei nordice a ţării.