Alexandr Stoianoglo are programată o ședință de judecată în ajunul turului doi al prezidențialelor. Înainte de primul tur, avocații au solicitat amânarea audierilor, deoarece are loc campania electorală, însă judecătorii au invocat că nu se știe dacă accede în turul doi și au stabilit examinarea pentru 1 noiembrie 2024.

Precizările au fost făcute chiar de reprezentanții Judecătoriei Chișinău, după ce Maia Sandu publicase un mesaj cu referire la subiect. „Sunt nedumerită că anumiți judecători stabilesc ședințe de judecată pe dosarele lui Stoianoglo în timpul campaniei. Au avut timp berechet înainte de alegeri și au timp după alegeri. Dacă scopul real al judecătorilor este să facă justiție, și nu victimizarea unui candidat, aceste ședințe trebuie făcute după scrutinul din 3 noiembrie”, nota candidata pentru un nou mandat pe rețelele de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La scurt timp după ce politiciana și-a arătat indignarea, magistrații au decis să ofere explicații. Conform lor, în ședința de pe 1 aprilie 2024 s-a stabilit că vor avea loc audieri în instanță, pe marginea dosarelor în care este vizat Stoianoglo, pe 24 mai, 7 iunie. 9 septembrie, 24 septembrie și 8 octombrie 2024.

„În ședința din 09 septembrie 2024, ora 12:00, ședință care a avut loc până la data alegerilor prezidențiale, la cererea avocaților inculpatului Stoianoglo Alexandr, instanța a anulat ședințele de judecată din 24 septembrie 2024, ora 10:00 și 8 octombrie 2024, ora 10:00, din motiv că inculpatul Stoianoglo Alexandr va participa ca candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.

În aceeași ședință din 09 septembrie 2024, avocatul Gafton Vasile a solicitat stabilirea următoarei ședințe de judecată, după turul II al alegerilor prezidențiale, însă completul de judecată, constatând faptul că nu este cunoscut dinainte dacă candidatul Stoianoglo Alexandru va trece în turul II al alegerilor prezidențiale, a stabilit următoarele ședințe de judecată după cum urmează: 1 noiembrie 2024 ora, 09:00; 7 noiembrie 2024, ora 15:30; 22 noiembrie 2024 ora 10:00-12:00”, se arată în declarația publicată pe pagina Judecătoriei Chișinău.

Alexandr Stoianoglo și aliații săi nu au comentat deocamdată situația și nici nu au comunicat dacă vor cere amânarea ședinței de judecată.

#Alexandr Stoianoglo #judecată #Maia Sandu #prezidentiale #sedinta

Președinta Maia Sandu a convocat pentru zilele următoare o ședință a Consiliului Național de Securitate, în cadrul căreia va fi evaluat atacul cibernetic de amploare care vizează Republica Moldova și vor fi analizate măsurile de răspuns. Anunțul a fost făcut în contextul participării șefei statului la o reuniune internațională dedicată controlului celor mai avansate modele de inteligență artificială.

La discuțiile desfășurate online au participat peste 30 de șefi de stat și de guvern, precum și miniștri de resort. Unul dintre subiectele abordate a fost riscul ca dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale să fie folosită pentru atacuri cibernetice și alte acțiuni care amenință securitatea națională și internațională.

Maia Sandu a evidențiat necesitatea cooperării dintre state pentru ca acestea să aibă acces la instrumente și expertiză în domeniul apărării cibernetice. Potrivit informațiilor prezentate de Președinție, atacul cibernetic cu care se confruntă în prezent Republica Moldova ar putea fi facilitat de inteligența artificială.

Reuniunea a fost convocată de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. Cei doi au lansat, în septembrie, în marja Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, un apel internațional pentru controlul modelelor avansate de inteligență artificială.

Inițiativa prevede ca aceste sisteme să fie testate înainte de lansare, evaluate independent și menținute sub supraveghere umană. De asemenea, statele sunt îndemnate să stabilească standarde comune de siguranță și principii de guvernanță, care să poată fi aplicate de companiile ce dezvoltă astfel de tehnologii.

Republica Moldova s-a numărat printre primii semnatari ai apelului, susținut până în prezent de peste 30 de state și de Comisia Europeană.