Comisia Pre-Vetting a făcut totalurile și anunță că din numărul total de 40 de candidați, doar 5 judecători și 3 non-judecători au trecut testul integrității în cadrul concursului pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acest lucru reprezintă o rată de promovare de 18% pentru judecători și 25% pentru non-judecători.

„Procesul de evaluare a vizat 28 de candidați judecători, înscriși la concursul organizat de CSM, și 12 candidați non-judecători, admiși la concursul organizat de Parlament. Cu toate acestea, doar 31 de candidați au parcurs întregul proces de evaluare, întrucât 9 candidați fie s-au retras din concurs, fie nu au depus în termenii stabiliți actele obligatorii prevăzute de lege, fapt ce a dus la nepromovarea evaluării de către aceștia. La audierile publice desfășurate de Comisia Pre-Vetting au participat 30 de candidați, deoarece 2 candidați au solicitat evaluarea fără a participa la proba interviului public”, anunță Comisia.

Dintre cele 32 de decizii de nepromovare a evaluării, 18 candidați judecători și 4 candidați non-judecători au contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție.

„Deocamdată, două dintre contestații au fost soluționate, cu menținerea deciziilor Comisiei Pre-Vetting. Mai mult de 70% dintre candidați au fost de acord cu publicarea deciziilor Comisiei de evaluare extraordinară. Majoritatea deciziilor au fost adoptate în unanimitate de cei șase membri ai Comisiei, cu excepția a 4 decizii privind candidați din rândul judecătorilor, în care a existat o opinie separată”, se arată în comunicatul Comisiei Pre-Vetting.

Evaluarea candidaților la funcția de membru al organelor de autoadministrare a judecătorilor (CSM) și procurorilor (SCP) presupune verificarea integrității financiare și etice a acestora, realizată în baza Legii nr. 26/2022. Sarcina Comisiei Pre-Vetting este să verifice dacă candidații și-au declarat în mod corespunzător averea și dacă aceasta corespunde veniturilor lor, dacă au avut un comportament etic pe parcursul exercitării funcției sau dacă au adoptat acte arbitrare, inclusiv dacă au admis conflicte de interese. Comisia desfășoară acum evaluarea candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Amintim că Parlamentul a numit în data de 30 martie, trei membri non-judecători în componența noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun, care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, președinta Comisiei juridică, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, a declarat la un post de televiziune că, potrivit legii, cvorumul necesar pentru a se întruni și a fi deliberativ este de 2/3 din membrii efectiv în exercițiul funcției.

La o emisiune TV, președintele interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, Ion Chirtoacă, a venit cu o avertizare după ce Parlamentul a numit trei membri la CSM, iar deputații PAS au precizat că astfel instituția devine funcțională. „Toate deciziile luate ridică dubii mari de legalitate și legitimitate”, a declarat Chirtoacă.

Potrivit legislației, Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

#Comisia Pre-Vetting #CSM #date statistice

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.