Iarna 2022-2023 va fi una extrem de dificlă pentru moldoveni. În situația actuală, când prețul gazelor pe piața internațională crește necontenit, cetățenii vor trebui să scoată din buzunare sume enorme de bani, pentru căldură. Expertul economic Veaceslav Ioniță a publicat analiza ”Cele mai multe familii din Republica Moldova se încălzesc iarna cu lemne sau cărbune”, în care se spune că dacă în anul 2019-2020 încălzirea cu gaz era în mediu, lunar, 750 de lei, centralizată – 1400 lei, iar cu lemne și cărbune – 230 de lei, scenariul pesimist pentru 2022-2023 va fi încălzirea cu gaz, în mediu – 4800 de lei, centralizat – 3700 de lei, iar la lemne și cărbune – 1160 de lei.

Cele mai multe familii din Republica Moldova, sau circa 680 de mii, se încălzesc iarna cu lemne sau cărbune. Altele 285 de mii – cu gaze naturale, iar circa 165 de mii – au încălzire centralizată. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, Republica Moldova ar avea 1 milion 319 mii de locuințe. Însă, cel puțin 200 de mii dintre acestea sunt părăsite, se mai arată în analiza economică realizată de Ioniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#căldură #energie termica #gaz #gaz scump

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.