Ofițerii din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri al MAI acționează prompt la orice solicitare. Astfel, în perioada 19-26 noiembrie curent, peste 1700 de carabinieri au activat la menținerea și asigurarea ordinii publice și la prevenirea răspândirii infecției de tip nou COVID – 19, în mai multe localități din țară.

Astfel, ofițerii prezenți la datorie au acoperit în total 931 itinerare, dintre care 28 patrule mixte și 903 patrule independente. Totodată, au fost desfășurate 51 misiuni de asigurare a ordinii publice și înregistrate 67 misiuni directe de intervenție la apeluri de urgență 112.

„În urma misiunilor desfășurate, în perioada de referință de către carabinieri au fost constatate 26 fapte contravenționale, iar în cooperare cu poliția 114 fapte contravenționale și întocmite 56 procese verbale”.

Printre cele mai frecvent întâlnite menționăm:

Depășirea vitezei de circulație stabilită pe sectorul respectiv de drum de la 10 la 20 km/oră – 46 cazuri;
Depășirea vitezei de circulație stabilită pe sectorul respectiv de drum de la 20 la 40 km/oră” – 17 cazuri;
Nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice – 12 cazuri;
Procurarea ori păstrarea ilegală de droguri, precursori, etnobotanice și a analogilor acestora în cantități mici sau consumul de droguri fără prescripția medicului – 10 cazuri;
Fumatul în locurile publice – 8 cazuri;
Huliganismul nu prea grav – 6 cazuri;
Consumul de băuturi alcoolice în locuri publice și apariția în astfel de locuri în stare de ebrietate produsă de alcool – 5 cazuri.

Totodată, în perioada de referință au fost legitimate 225 persoane, dintre care 22 persoane reținute.

În acest context, Inspectoratul General de Carabinieri reiterează, în cazul când observați o persoană aflată în dificultate ori sunteți martor la o faptă ilicită, sesizați cea mai apropiată patrulă de carabinieri sau apelați la numărul scurt 112.

#carabinieri #cazuri documentate #infractiuni

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.