Infrastructura energetică din UE trebuie modernizată prin interconexiuni între țările care se învecinează

Infrastructura energetică din UE trebuie modernizată prin interconexiuni între țările care se învecinează pentru a crește capacitățile în materie de energie durabilă ale Uniunii, a stabilit Comitetului Economic și Social European (CESE).

Sesiunea plenară din ianuarie a Comitetului Economic și Social European (CESE) a găzduit o dezbatere privind planificarea infrastructurii energetice, subliniind că rețelele transnaționale de energie electrică și de gaze sunt esențiale pentru coeziunea Uniunii și că ele trebuie consolidate prin investiții specifice.

Fluxurile energetice transfrontaliere sunt esențiale pentru furnizarea de energie electrică și gaze către diferitele state membre ale UE. Aceasta înseamnă că infrastructura energetică trebuie modernizată prin interconexiuni între țări vecine, pentru a crește capacitățile în materie de energie durabilă ale Uniunii.

Avizul CESE solicitat de Președinția belgiană a Consiliului UE și adoptat în sesiunea plenară a Comitetului din 18 ianuarie 2024, transmite un mesaj clar cu privire la această chestiune.

UE ar trebui să acorde o atenție deosebită dezvoltării rețelelor și se impun investiții substanțiale pentru a stimula economia europeană și a crea locuri de muncă de înaltă calitate, care să respecte mediul.

„CESE consideră că, pentru a realiza tranziția verde și autonomia energetică strategică, este esențial să facem o schimbare structurală a sistemului nostru energetic”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke, în cursul dezbaterii care a avut loc odată cu adoptarea avizului.

„Ultimii doi ani au fost caracterizați de criza energetică, care a afectat mijloacele de subzistență ale cetățenilor europeni și a condus la o creștere a costului vieții. Acum este momentul să abordăm efectiv aceste probleme care alcătuiesc însăși structura sistemului energetic al UE – începând cu rețelele noastre energetice”, a adăugat el.

Ministra energiei din Belgia, Tinne Van der Straeten, a subliniat că tranziția către o energie curată, pe care o fac necesară problemele climatice, este în prezent un imperativ economic și de securitate și că interconectarea a creat un sistem mai flexibil care ar putea echilibra variațiile geografice ale producției de energie eoliană și solară.

„Ambițiile Europei în materie de energie din surse regenerabile depășesc în prezent planurile sale în ceea ce privește infrastructura, motiv pentru care avem nevoie cât mai repede de aceste infrastructuri transeuropene, care trebuie să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor, sigure, durabile și flexibile”, a declarat ea.

„Acesta este motivul pentru care Președinția belgiană a Consiliului UE a solicitat CESE să își aducă aportul la planificarea infrastructurii energetice transfrontaliere. Mulțumesc CESE pentru contribuția sa deosebit de valoroasă, care se va dovedi utilă în dezbaterea din cadrul Consiliului”.

Cine va suporta costurile acestui nou proiect

Thomas Kattnig, raportorul avizului, a subliniat importanța găsirii unui echilibru nou și mai bun între entitățile publice și cele private de pe piața energiei electrice, afirmând că investițiile necesare ar trebui să provină atât din sectorul public, cât și din cel privat.

În numele Grupului „Organizații ale societății civile”, președinta Secțiunii pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) a CESE, Baiba Miltoviča, a subliniat că infrastructura de transport și distribuție a energiei nu poate fi tratată ca o facilitate obișnuită, și că ea ar trebui considerată un serviciu de interes general, atât pentru economie, cât și pentru populație.

Maria Nikolopoulou, membră a CESE, reprezentând Grupul „Lucrători” al Comitetului, a avertizat cu privire la importanța mobilizării sectorului privat pentru finanțarea noului proiect, profiturile mari ale întreprinderilor energetice urmând a fi utilizate astfel încât costurile ridicate să nu fie resimțite de consumatori.

Pentru Alena Mastantuono, membră a CESE, mai precis a Grupului „Angajatori” din cadrul Comitetului, dezvoltarea unei rețele energetice bine integrate, bazată pe interoperabilitate și inovare, nu reprezintă doar o necesitate, ci și o responsabilitate comună, care presupun o acțiune colectivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#infrastructura energetica #dezbatere #energie #proiect #UE

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.