Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Inga Grigoriu nu renunță! Cere audierea în plenul Legislativului a raportului Comisiei Laundromat

18 Ian. 2022, 13:08
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
18 Ian. 2022, 13:08 // Politica //  Realitatea.md

Platforma DA cere audierea raportului Comisiei Laundromat în plenul Parlamentul. De asemenea, formațiunea solicită Procuraturii să dea curs comisiilor rogatorii parvenite de la omologii săi din Federația Rusă privind inculpatul Veaceslav Platon, cât și celorlalte persoane implicate în această schemă infracțională. Platforma DA insistă ca organele de anchetă să prezinte public mersul anchetei și să ofere claritate în privința acestui dosar.

Președinta Comisiei parlamentare de anchetă a Laundromatului, Inga Grigoriu spune că în perioada fostei legislaturi a fost elaborat un raport complex al evenimentelor din perioada 2010-2014, dar informația nu a ajuns să fie audiată în forul legiuitor nici până astăzi.

„După mai multe demersuri adresate public către noua guvernare, în special actualului președinte al comisiei parlamentare permanente Buget, economie și finanțe, dnul Dumitru Alaiba, ex-secretar al Comisiei privind elucidarea tipologiei denumită generic Laundromat din legislatura precedentă, constatăm că subiectul spălărilor de bani se vrea a fi dat uitării, iar acest fapt nu poate fi admis. Schema denumită Global Laundromat a fost una dintre cele mai vaste operațiuni împotriva securității financiare, economice și naționale a statului nostru. A afectat nu doar reputația Republicii Moldova pe plan internațional, dar și a subjugat instituțiile naționale ale statului, creând premisele jafului bancar, atacuri raider, devalizări de importante întreprinderi, dezvoltând la turații maxime fenomenul marii corupții, a îmbogățirilor ilicite, a evaziunilor fiscale, toate aceste acțiuni culminând cu o stare de impunitate care dezamăgește cetățeanul Republicii Moldova până în prezent” spune Inga Grigoriu.

Întrucât guvernarea n-a reacționat la multiplele solicitări ale Platformei DA de a prezenta public rezultatele comisiei de anchetă pe dosarul Laundromat, președinta comisiei se plânge partenerilor externi ai țării și cere mai multă lumină pe acest dosar, astfel încât societatea să cunoască informații despre evoluțiile din dosar.

„În condițiile când factorii decidenți dar și organele de anchetă au luat apă în gură în dosarul denumit generic Laundromat, mă simt nevoită să depun o scrisoare de informare a ambasadelor acreditate în Republica Moldova privind fenomenul spălărilor de bani petrecut în anii de referință, dar care și până în prezent creează repercusiuni, cât și despre necesitatea audierii în plenul Parlamentului a Raportului Comisiei cu privire la acest fenomen”, spune Grigoriu.

 

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.