Cazul prinţesei Kate, o tânără de 42 de ani bolnavă de cancer, ilustrează un fenomen care capătă amploare. Fără a-i înţelege cu adevărat cauzele, persoanele sub 50 de ani sunt de mai multe decenii din ce în ce mai afectate de această boală, informează Adevarul.ro.

Este vorba despre o adevărată ”epidemie” la cei sub 50 de ani, a declarat Shivan Sivakumar, specialist în cancer şi cercetător la Universitatea din Birmingham, citat de Agerpres.

Între 1990 şi 2019, rata de diagnosticare cu cancer aproape s-a dublat (+80%) la această grupă de vârstă la nivel mondial, potrivit unui vast studiu publicat în 2023 de BMJ Oncology, care s-a concentrat pe cele mai răspândite aproximativ treizeci de tipuri de cancer.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fenomenul, care este deosebit de răspândit în ţările dezvoltate, se reflectă şi în creşterea numărului de decese cauzate de cancer în rândul persoanelor sub 50 de ani. În ultimii treizeci de ani, numărul acestora a crescut cu aproximativ 28%.

Câteva cazuri au impresionat publicul larg, cum ar fi moartea la vârsta de 43 de ani a actorului Chadwick Boseman, starul din ”Black Panther”, din cauza unui cancer colorectal în 2020.

De fapt, cancerele gastro-intestinale – de colon, de esofag, de ficat – fac obiectul unei epidemii deosebit de notabile în rândul tinerilor. Potrivit Societăţii Americane de Cancer, ele reprezintă principala cauză de deces prin cancer la bărbaţii sub 50 de ani şi a doua cauză de deces la femeile din aceeaşi categorie de vârstă, după cancerul de sân.

Cum ar putea fi explicat un astfel de fenomen? Nimeni nu ştie deocamdată, iar răspunsul este fără îndoială complex.

”În prezent, nu există nicio dovadă concludentă” care să favorizeze o explicaţie, a spus Shivan Sivakumar. Este probabil ca mai mulţi factori să fie implicaţi.

Cu toate acestea, o explicaţie, populară în cercurile sceptice faţă de vaccinuri, poate fi rapid respinsă: vaccinarea anti-COVID-19 nu are nimic de-a face cu creşterea numărului de cazuri de cancer în rândul tinerilor, deoarece acest fenomen era deja în curs de desfăşurare cu mult timp înainte de pandemie.

Nu a fost găsit un vinovat clar

Cercetătorii privilegiază două mari ipoteze. Fie oamenii din generaţiile recente au fost mai expuşi decât predecesorii lor la factori de risc bine cunoscuţi, fie au apărut noi riscuri.

Prima categorie de ipoteze este alimentată în special de observaţia că, în comparaţie cu generaţiile anterioare, oamenii de patruzeci şi ceva de ani din zilele noastre erau mai tineri atunci când au experimentat pentru prima dată fumatul, consumul de alcool şi obezitatea.

Ultimul punct prezintă un interes deosebit pentru medicul epidemiolog Helen Coleman, de la Universitatea Queen’s din Belfast. Cercetătoarea, care a studiat în special cancerele în rândul tinerilor din Irlanda de Nord, vorbeşte despre o ”epidemie de obezitate” care nu a existat înainte de anii 1980.

Rămâne de analizat cealaltă ipoteză majoră, care sugerează apariţia unor noi agenţi cancerigeni. Există multe teorii – produse chimice, microplastice, medicamente noi, etc. – dar toate rămân speculative.

Făcând obiectul unei mari atenţii mediatice, alimentele ultraprocesate au fost recent menţionate ca fiind un posibil vinovat. Dar, şi în acest caz, ”există foarte puţine date care să susţină această idee”, notează Helen Coleman.

Fără a cunoaşte cauzele care stau la baza fenomenului, este dificil de ştiut ce trebuie făcut pentru a stopa creşterea numărului de cazuri de cancer în rândul tinerilor.

Pentru unele autorităţi sanitare, screeningul este un instrument crucial. Statele Unite, de exemplu, au redus în 2021 vârsta recomandată pentru depistarea cancerului colorectal la 45 de ani. În Franţa, vârsta minimă rămâne stabilită la 50 de ani, dar unii gastroenterologi pledează pentru scăderea vârstei recomandate pentru screening.

În general, cercetătorii intervievaţi de AFP speră că situaţia în care se află prinţesa de Wales va atrage atenţia tinerilor asupra faptului că cancerul nu le afectează doar pe persoanele în vârstă. Şi că, în cazul în care au dubii cu privire la un simptom, cel mai bine este să ceartă sfatul unui medic.

”Dacă simţiţi că ceva nu este în regulă, nu pierdeţi timpul: mergeţi să vă faceţi un control”, a concluzionat Shivan Sivakumar.

#afectare #cancer #persoane

Premierul Vasile Tofan spune că Republica Moldova își propune să dubleze comerțul cu Turcia, de la aproximativ 1 miliard de dolari în prezent la 2 miliarde de dolari. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru agenția Anadolu, la Istanbul.

Potrivit premierului, schimburile comerciale dintre cele două țări reprezintă în prezent circa 5% din PIB-ul Republicii Moldova. Tofan consideră că obiectivul de 2 miliarde de dolari poate fi atins în aproximativ doi ani, dacă volumul comerțului va crește anual cu circa 24%.

„Vin din lumea afacerilor. Îmi plac obiectivele foarte ambițioase, așa că ar trebui să ne propunem cel puțin să dublăm comerțul reciproc și să ajungem la 2 miliarde de dolari”, a declarat Tofan.

Relațiile economice sunt susținute și de prezența companiilor turcești în Moldova. În țară activează aproximativ 1 200 de firme cu capital turcesc, implicate în domenii precum construcții de drumuri, energie, turism și servicii medicale. Premierul spune că autoritățile vor să atragă noi investiții din Turcia.

Tofan vede un potențial important în atragerea producătorilor turci în Moldova, astfel încât aceștia să poată folosi țara drept platformă pentru exporturi către Uniunea Europeană.

„Moldova poate fi o fereastră către Uniunea Europeană, o platformă de export pentru companiile din Turcia”, a spus premierul.

Un alt domeniu în care Chișinăul caută investiții este energia regenerabilă. Potrivit lui Tofan, sursele regenerabile au depășit 30% din producția totală de energie a țării. În condițiile deficitului de electricitate din regiune, autoritățile consideră că Moldova poate deveni o bază pentru noi proiecte energetice, inclusiv pentru producerea de energie destinată exportului către țările vecine.

Găgăuzia este prezentată de premier drept un element important în dezvoltarea relațiilor economice și turistice cu Turcia. Tofan spune că regiunea, unde locuiește o comunitate turcofonă, poate deveni o punte între Moldova și investitorii sau turiștii turci.

„Găgăuzia este o parte foarte frumoasă a Moldovei. Acolo se vorbește limba turcă, așa că sunt sigur că vizitatorii din Turcia vor putea să-i înțeleagă pe oamenii din Găgăuzia”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, aproximativ 400 000 de moldoveni merg anual în Turcia pentru vacanțe, iar autoritățile vor să atragă mai mulți turiști turci în Republica Moldova, inclusiv în Găgăuzia.

Premierul a mai spus că soluționarea problemelor întâmpinate uneori de cetățenii turci la intrarea în Republica Moldova este importantă pentru dezvoltarea turismului și a relațiilor economice. Tofan a dat asigurări că autoritățile vor încerca să reducă astfel de incidente și să faciliteze accesul turiștilor de bună-credință în țară.