Inițiativă istorică: Moldova urmează să aibă o oră oficială reglementată

Moldova ar putea avea, în premieră, o oră oficială reglementată. Guvernul a inițiat procedurile pentru stabilirea, pentru prima dată după independență, a unei ore oficiale reglementate prin lege. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca ora națională să fie fixată permanent la UTC+2, în armonie cu statele din Europa de Est și cu țările vecine.

Proiectul prevede introducerea unui orar de vară armonizat cu cel al Uniunii Europene, precum și stabilirea mecanismului de trecere la ora de vară și de revenire la ora standard. Autoritățile afirmă că această aliniere este necesară în contextul integrării Republicii Moldova în piața internă a UE și pentru a evita eventuale dificultăți în transport, turism sau alte servicii transfrontaliere.

„Prin această inițiativă, Republica Moldova își propune să asigure funcționarea eficientă a principiilor pieței unice și să promoveze respectarea legislației naționale în concordanță cu dreptul Uniunii Europene”, informează Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Deși schimbarea orei este aplicată de zeci de ani, Moldova nu dispune încă de un act normativ național care să reglementeze oficial fusul orar.

Proiectul se află în prezent în consultări publice, deschise până pe 25 noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#oră oficială #Moldova

Aproximativ 30% dintre studenții din Republica Moldova folosesc inteligența artificială pentru realizarea lucrărilor universitare, însă statul nu dispune, deocamdată, de un mecanism centralizat de depistare a plagiatului. Declarația a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, tezele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale nu pot fi identificate cu softurile existente în prezent, iar universitățile utilizează instrumente de verificare diferite, de la caz la caz.

„În toate universitățile, și studenții, și profesorii vorbesc despre utilizarea pe larg. Ce ne propunem să facem este să elaborăm sau să contactăm serviciile unui soft național de prevenire a plagiatului, care să funcționeze ca un depozitor cu toate tezele de licență din țara noastră. Universitățile, de la caz la caz, folosesc și asemenea instrumente. E important să avem niște standarde clare față de ce înseamnă plagiat, să avem niște standarde față de instrumentele care depistează plagiatul și să facem lucrul acesta sistemic. Și în angajamentul nostru față de Uniunea Europeană, și în contextul Planului de Creștere, noi avem rezervate resurse fie pentru a elabora un soft național, fie pentru a contracta servicii de la o companie românească sau internațională”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a mai precizat că, la sfârșitul lunii decembrie, la Conferința dedicate integrității academice, vor fi abordate inclusiv subiectele ce vizează utilizarea inteligenței artificiale în învățământul superior: „Pentru că ceea ce astăzi oferă inteligența artificială sunt produse care nu sunt depistabile de către aceste softuri antiplagiat. Și aici merită să revenim la o discuție serioasă despre examenele la final de an”.

Utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar ridică tot mai multe provocări în întreaga Europă, nu doar în Republica Moldova. În timp ce unele instituții de învățământ din UE au introdus ghiduri clare privind folosirea AI ca instrument de sprijin educațional, altele au optat pentru reguli stricte de limitare a acesteia. Lipsa unor standarde unitare și a unor sisteme performante de verificare face dificilă delimitarea dintre utilizarea legală a tehnologiei și încălcarea principiilor de integritate academică.