George Simion a pierdut procesul pe care l-a intentat împotriva lui Anatol Șalaru în Republica Moldova, anunță fostul ministru al Apărării. Mai exact, ex-oficialul a dezvăluit doi ani în urmă că liderul AUR a fost declarat persona non grata de către autoritățile de la Chișinău.

Șalaru susținea că Simion s-ar fi întâlnit cu agenți ruși la Cernăuți și că organele responsabile au acumulat probe despre activitățile ilegale ale politicianului, care subminau statul. Ex-ministrul afirmă că actualul consilier a lui Zelenski, Podoleak, dar și fostul premier Filat, au confirmat aceste informații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„George Simion a negat și m-a acționat în instanță. Azi am câștigat! Pentru mine, George Simion rămâne același trădător: lupul îmbrăcat în haine de oaie, care, sub un fals unionism, a încercat să creeze instabilitate în Republica Moldova. I-a păcălit pe mulți. Chiar și pe mine, la un moment dat. Dar, întotdeauna, adevărul iese la iveală.

Acțiunile lui, modul în care le-a desfășurat și, nu în ultimul rând, declarațiile împotriva Maiei Sandu din campania de acum 4 ani, când îndemna moldovenii să voteze împotriva acesteia, mi-au arătat că Simion nu dorește cu adevărat binele Moldovei.
Astăzi se încheie un proces intentat chiar de Simion împotriva mea, dar întrebările la care trebuie să răspundă acesta rămân: De ce ați acționat așa împotriva Moldovei, domnule deputat? Cine v-a folosit și în ce scop? Cu cine ați bătut palma?”, a scris Șalaru pe rețelele de socializare.

Începând cu anul 2014, George Simion a avut mai multe interdicții de intrare în Republica Moldova. Ultima dată, autoritățile de la Chișinău au decis să îi limiteze accesul în țară în anul 2023, pentru cinci ani. După mai multe acuzații că ar fi finanțat de Kremlin, autoritățile au stabilit că acesta reprezintă pericol pentru siguranța națională.

#Anatol Salaru #George Simion #judecată #persona non grata #proces

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.