Institutul de Istorie adresează o rezoluție șefei statului, președintelui Parlamentului și prim-ministrei, raportând „stare de criză prelungită și de incertitudine pleanează asupra științei academice și cercetării științifice din Republica Moldova”. Astfel, ca urmare a discutării demersurului academicianului Valeriu Pasat „Academia de Științe a Moldovei: a fi sau a nu fi”, adresat Președinției, Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, savanții afirmă că acestea sunt efectele unor încercări nereușite de a reforma domeniul cercetării.

Autorităților li se solicită să identifice momentul oportun pentru repunerea în dezbatere publică a căilor și mijloacelor de reformare a domeniului cercetării și inovării, a științei istorice academice. Conform oamenilor de știință, este necesară punerea în discuție a propunerii de reîntoarcere a instituțiilor de cercetare în subordinea Academiei de Științe.

„Adunarea generală a Institutului de Istorie solicită forurilor de decizie politică din Republica Moldova să identifice momentul oportun pentru repunerea în dezbatere publică a celor mai potrivite și eficiente căi și mijloace de reformare a domeniului cercetării și inovării, a științei istorice academice, în vederea asigurării progresului continuu al acesteia, în condițiile pregătirii Republicii Moldova pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Considerăm necesară punerea în discuție a propunerii de reîntoarcere a instituțiilor de cercetare în subordinea Academiei de Științe – instituție cu experiență instituțională de organizare și coordonare a sectorului de cercetare și inovare”, se arată în documentul publicat.

Institutul precizează că Academia de Științe a Republicii Moldova are nevoie de reformare. Conform membrilor, cel mai bun model de urmat ar fi Academia Română, astfel încât instituția „să revină pe făgașul ei autentic, de cel mai înalt for științific din Republica Moldova, conectată la realizările științei naționale și internaționale”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Academia de Stiinte #inovare și cercetare #Institutul de Istorie #rezolutie

Președintele rus Vladimir Putin se teme pentru propria sa securitate, dacă va opri războiului din Ucraina fără măcar să cucerească întreaga regiune Donbas, scrie The Economist, citat de presa rusă de opoziție. Jurnaliștii citează persoane din anturajul liderului de la Kremlin.

Conform publicației, Putin le-ar fi spus la un moment dat celor apropiați: „Mă vor spânzura”. Contextul în care a fost rostită această frază, precum și celelalte detalii ale conversației, nu sunt precizate.

Autorii de la The Economist notează că starea de spirit în rândul elitei ruse este și mai sumbră, informează hotnews.ro. În opinia lor, cea mai mare problemă pentru Putin este nu atât de starea economiei Rusiei sau lipsa unor noi succese militare, cât de timpul irosit și eșecul pe care nu îl poate ascunde Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, conducerea de la Moscova consideră că războiul nu poate fi lăsat în forma în care se află acum, însă modul în care sunt percepute acțiunile militare din Ucraina în interiorul Rusiei contează.

Jurnaliștii nu exclud că Moscova ar putea recurge la escaladare, pentru a ieși din impas. Printre scenariile probabile, The Economist menționează intensificarea războiului hibrid și a actelor de sabotaj îndreptate împotriva țărilor partenere ale Ucrainei.

Agențiile de informații occidentale se tem că Rusia va ataca fabricile europene care produc arme și echipamente militare pentru Forțele Armate Ucrainene, dar unele surse din cadrul serviciilor secrete consideră că Putin nu dorește o confruntare militară directă cu NATO.

În ceea ce privește frontul din Ucraina, sursele The Economist afirmă că Putin intenționează să trimită încă 300.000 – 400.000 de oameni pe front, fără a declara neapărat o nouă mobilizare.

#atacuri hibride #lider rus #Putin #razboi #Ucraina