Institutul de Istorie adresează o rezoluție șefei statului, președintelui Parlamentului și prim-ministrei, raportând „stare de criză prelungită și de incertitudine pleanează asupra științei academice și cercetării științifice din Republica Moldova”. Astfel, ca urmare a discutării demersurului academicianului Valeriu Pasat „Academia de Științe a Moldovei: a fi sau a nu fi”, adresat Președinției, Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, savanții afirmă că acestea sunt efectele unor încercări nereușite de a reforma domeniul cercetării.

Autorităților li se solicită să identifice momentul oportun pentru repunerea în dezbatere publică a căilor și mijloacelor de reformare a domeniului cercetării și inovării, a științei istorice academice. Conform oamenilor de știință, este necesară punerea în discuție a propunerii de reîntoarcere a instituțiilor de cercetare în subordinea Academiei de Științe.

„Adunarea generală a Institutului de Istorie solicită forurilor de decizie politică din Republica Moldova să identifice momentul oportun pentru repunerea în dezbatere publică a celor mai potrivite și eficiente căi și mijloace de reformare a domeniului cercetării și inovării, a științei istorice academice, în vederea asigurării progresului continuu al acesteia, în condițiile pregătirii Republicii Moldova pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Considerăm necesară punerea în discuție a propunerii de reîntoarcere a instituțiilor de cercetare în subordinea Academiei de Științe – instituție cu experiență instituțională de organizare și coordonare a sectorului de cercetare și inovare”, se arată în documentul publicat.

Institutul precizează că Academia de Științe a Republicii Moldova are nevoie de reformare. Conform membrilor, cel mai bun model de urmat ar fi Academia Română, astfel încât instituția „să revină pe făgașul ei autentic, de cel mai înalt for științific din Republica Moldova, conectată la realizările științei naționale și internaționale”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Academia de Stiinte #inovare și cercetare #Institutul de Istorie #rezolutie

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.