În cea mai mare parte a Greciei a plouat puţin sau deloc în ultimele luni, iar acum, în timp ce insulele ţării se pregătesc să găzduiască un număr record de turişti în sezonul de vară, presiunea asupra rezervelor de apă rareori a fost mai mare, spun oficialii, fermierii şi oamenii de ştiinţă, relatează Reuters.

Cel mai mare rezervor de apă de pe insula grecească Naxos a secat, fiind util doar broaştelor ţestoase care navighează în apele sale puţin adânci şi noroioase. În aval, apa de mare s-a infiltrat în canalele de irigaţii goale, afectând recolta de cartofi preţioasă a insulei.

Mai la sud, pe insula Karpathos, autorităţile au impus restricţii în ceea ce priveşte umplerea piscinelor, în timp ce în nordul insulei Thasos, autorităţile caută o unitate de desalinizare pentru a face apa de mare potabilă.

Milioane de turişti vizitează Grecia în fiecare an pentru a se bucura de siturile sale antice, de plajele virgine şi de apele turcoaz. Însă efectele schimbărilor climatice, inclusiv temperaturile ridicate, precipitaţiile neregulate şi incendiile de vegetaţie, ameninţă viitorul celui mai important motor economic al ţării.

Anul acesta pare deosebit de tensionat. După cea mai caldă iarnă înregistrată vreodată, incendiile de vegetaţie au început neobişnuit de devreme, unele în zone în care în mod normal ar fi trebuit să fie zăpadă. Cel puţin şase turişti, inclusiv cunoscutul prezentator de televiziune britanic Michael Mosley, au murit luna trecută, în timp ce canicula a cuprins ţara.

Experţii climatici se tem că ce este mai rău abia urmează să vină. Lipsa apei este evidentă în Naxos, o insulă muntoasă cu 20 000 de locuitori, situată într-una dintre cele mai populare – şi uscate – părţi ale Mării Egee. Zeci de mii de turişti se adună zilnic pe ţărmurile sale în timpul verii.

Cele două rezervoare ale insulei au 220 000 de metri cubi de apă utilizabilă, o treime din nivelul de anul trecut şi echivalentul a doar câteva zeci de bazine olimpice.

Autorităţile au asigurat trei unităţi portabile de desalinizare care vor trata apa de mare pentru a o face potabilă şi despre care primarul Lianos a spus că ar trebui să acopere deficitul pentru case, hoteluri şi piscine. Însă fermierii nu vor primi apă tratată şi vor trebui să se bazeze pe puţuri acvifere, care au fost contaminate însă cu apă de mare. Fermierii au declarat că această contaminare are loc atunci când puţurile sunt suficient de goale pentru ca apa sărată să se strecoare în ele.

Stelios Vathrakokoilis cultivă faimoşii cartofi de Naxos, care sunt foarte apreciaţi în Grecia pentru gustul lor untos şi sunt produs protejat în UE. În acest an, producţia sa va fi mai mult decât înjumătăţită din cauza apei sărate pentru irigaţii, a declarat el. „Este o mare dezamăgire că noi, oamenii, nu am reuşit să anticipăm că schimbările climatice ne vor bate la uşă”, spune el, în timp ce câţiva muncitori culeg cartofi în apropiere.

Ţările mediteraneene, inclusiv Spania şi Italia, caută modalităţi de a-şi suplimenta rezervele de apă prin desalinizare, însă furnizorii au declarat că, în această vară, unităţile au fost în criză din cauza creşterii cererii.

#apa #autoritati #Grecia

Situația financiară a producătorilor locali de energie electrică din surse regenerabile se agravează, iar lipsa unor soluții din partea autorităților îi constrânge pe unii dintre aceștia să recurgă la măsuri extreme pentru limitarea pierderilor financiare, scrie bani.md

Potrivit reprezentanților sectorului, începând de luni, 16 noiembrie 2026, producătorii vizați intenționează să sisteze temporar generarea și livrarea energiei electrice în rețea, întrucât noile reguli de decontare a dezechilibrelor generează costuri pe care aceștia nu le mai pot suporta în condițiile actuale ale pieței.

Această măsură nu reprezintă o decizie comercială voluntară, ci este determinată de riscurile financiare majore cu care se confruntă întreprinderile, inclusiv pericolul incapacității de a-și onora obligațiile contractuale și de rambursare a creditelor bancare contractate pentru realizarea investițiilor.

ANRE amână liberalizarea pentru consumatori, dar menține obligațiile financiare pentru producători

Pe de o parte, ANRE recunoaște oficial că piața energiei electrice din Republica Moldova nu întrunește încă toate condițiile necesare pentru o liberalizare predictibilă și eficientă. Autoritatea invocă gradul ridicat de concentrare a pieței, lichiditatea redusă pe piața pentru ziua următoare (PZU) și piața intrazilnică (PI), dezvoltarea insuficientă a piețelor serviciilor de sistem și de echilibrare, precum și necesitatea dezvoltării capacităților de stocare și a resurselor de flexibilitate.

În consecință, prin decizia din 10 noiembrie 2026, ANRE a amânat până la 1 iulie 2027 trecerea obligatorie la procurarea energiei electrice în condițiile pieței libere pentru anumite categorii de consumatori noncasnici.

Pe de altă parte, în cazul producătorilor locali de energie electrică din surse regenerabile, ANRE menține aplicarea, începând cu 1 iulie 2026, a noilor reguli de decontare a dezechilibrelor, care presupun asumarea unor riscuri și costuri financiare considerabile, deși exact aceleași deficiențe structurale ale pieței limitează posibilitățile producătorilor de a-și corecta pozițiile comerciale și de a gestiona aceste riscuri.

Se impune, astfel, o întrebare legitimă: dacă piața nu este suficient de matură pentru a permite liberalizarea în condiții concurențiale pentru anumite categorii de consumatori, din ce considerente se consideră că aceasta oferă condiții adecvate pentru asumarea integrală a riscurilor de dezechilibru de către producătorii de energie regenerabilă?

Producătorii consideră că o abordare echilibrată ar presupune acordarea unei perioade tranzitorii similare, până la 1 iulie 2027, în care să poată fi dezvoltate mecanismele de tranzacționare, concurența pe piața serviciilor de echilibrare și capacitățile de stocare necesare.

Expunerea financiară a depășit într-o singură lună nivelul cumulat al precedentelor șase luni

Datele prezentate de cele cinci părți responsabile pentru echilibrare (PRE) indică, pentru luna iulie 2026, o expunere financiară netă negativă agregată de 60,24 milioane de lei, fără TVA, comparativ cu 58,81 milioane de lei în întreaga perioadă ianuarie–iunie 2026.

Astfel, într-o singură lună, expunerea financiară netă negativă a depășit nivelul cumulat al precedentelor șase luni.

La nivelul PRE-urilor, cea mai mare expunere financiară negativă a fost înregistrată de Navitas Energy, în valoare de 42,74 milioane de lei. Este important de precizat că portofoliul acestui PRE include nu doar producători de energie electrică din surse regenerabile, ci și întreprinderi reglementate, precum Premier Energy Distribution SA, Premier Energy SRL și RED Nord SA.

Alte expuneri financiare negative au fost raportate de Videsec&Co, în valoare de 8,93 milioane de lei, Alectrona Energy, de aproape 9 milioane de lei, și Trade Energo Plus, de 5,68 milioane de lei. În schimb, ML Energy Group a înregistrat un sold pozitiv de 6,11 milioane de lei.

Este esențial de menționat că valorile expunerilor financiare diferă semnificativ de la un PRE la altul și trebuie analizate ținând cont de componența și dimensiunea portofoliului fiecăruia, respectiv de numărul și profilul participanților asociați, precum și de volumele de consum și de producere gestionate.

Prin urmare, nivelul expunerii financiare nu reflectă exclusiv impactul prețurilor de dezechilibru asupra producătorilor de energie regenerabilă, ci și volumul și structura portofoliului fiecărui PRE. Totodată, aceste valori reprezintă solduri nete rezultate din decontare și nu trebuie confundate cu sumele efectiv achitate sau cu pierderile individuale ale producătorilor.

Producătorii solicită intervenția urgentă a Guvernului

În urma discuțiilor cu reprezentanții Guvernului, Ministerului Energiei și ANRE, producătorii au solicitat instituirea unui regim tranzitoriu până la 1 iulie 2027, aplicarea temporară a formulei de calcul utilizate înainte de 1 iulie 2026 și regularizarea decontărilor pentru lunile deja calculate.

Reprezentanții sectorului subliniază că nu contestă necesitatea responsabilizării participanților la piață și nici obiectivul liberalizării sectorului energetic. Aceștia solicită însă ca implementarea noilor obligații să fie corelată cu gradul real de dezvoltare a pieței și cu existența unor instrumente comerciale eficiente pentru gestionarea dezechilibrelor.

În lipsa unor măsuri urgente, sistarea livrărilor de energie electrică de către producătorii locali ar putea reduce disponibilitatea producției autohtone, într-un moment în care Republica Moldova urmărește consolidarea securității energetice și diminuarea dependenței de importuri.

Paradoxul este că, în timp ce statul promovează investițiile în energie regenerabilă și stocare pentru consolidarea independenței energetice, condițiile actuale de funcționare a pieței riscă să determine producătorii care au investit deja milioane de euro să-și sisteze activitatea pentru a evita acumularea unor pierderi financiare suplimentare.