Prim-ministrul Alexandru Munteanu a avut astăzi, 30 martie, o întrevedere cu Ambasadorul Republicii Cehe în Moldova, Jaromir Plisek, în cadrul căreia au fost abordate mai multe subiecte ce vizează cooperarea bilaterală, sprijinul pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, precum și oportunitățile de extindere a investițiilor cehe în țară.

În acest context, discuțiile s-au axat inclusiv pe planul de creștere pentru țara noastră, sprijinit de Uniunea Europeană, care are ca obiectiv modernizarea infrastructurii, dezvoltarea economică, implementarea reformelor structurale și facilitarea integrării în Piața Unică europeană.

Totodată, oficialii s-au referit la situația regională actuală și la acțiunile întreprinse de Guvern pentru stimularea creșterii economice și avansarea agendei de reforme. În continuare, prim-ministrul Alexandru Munteanu a evidențiat oportunitățile investiționale oferite de Republica Moldova, inclusiv cele disponibile în cadrul Moldova IT Park, subliniind potențialul de dezvoltare al acestui sector.

La rândul său, ambasadorul Jaromir Plisek a exprimat interesul companiilor cehe de a se implica în realizarea unor proiecte de infrastructură de amploare, dar și disponibilitatea de a oferi expertiză în mai multe domenii.

De asemenea, părțile au convenit asupra importanței organizării, la Chișinău, a următoarei sesiuni a Comisiei interguvernamentale moldo-cehe pentru cooperare economică.

În același timp, Republica Moldova rămâne una dintre țările prioritare pentru asistența externă cehă, beneficiind de sprijin constant în sectoarele social și energetic, dar și în domeniile securității și apărării.

În acest sens, Republica Cehă a contribuit la Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, la implementarea reformei RESTART pentru consolidarea sistemului de asistență socială, precum și la gestionarea crizei refugiaților și modernizarea Armatei Naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cehia #dezvoltare economica #întrevedere #Moldova #prim-ministru #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.