Integrarea UE: Cât de pregătite sunt Ucraina și Moldova pentru aderarea la familia europeană

Pe 23 iunie 2022, Republica Moldova și Ucraina au devenit state candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. Piața unică europeană și mediul de reglementare comun dictează o legislație cât mai armonizată pentru toate statele membre, iar legislația fiscală nu este o excepție, transmite moldstreet.

Astfel, acordarea statutului de țări candidate pentru aderarea la UE impune accelerarea acestor eforturi, pentru a stabili când și în ce măsură Moldova și Ucraina vor fi pregătite să adere la familia europeană.

Experții indică deja pe ce ar trebui să se concentreze legislatorii și autoritățile de reglementare.

„În prezent, acciza este una dintre cele mai armonizate taxe din UE. Țările care au solicitat să adere la această entitate de integrare, ar trebui să ia în considerare cerințele legislației europene generale în domeniul accizelor pentru produsele din tutun, precum și abordările țărilor UE în ceea ce privește stabilirea ratelor accizelor relevante”, este menționat în studiul organizației de cercetare Growford Institute.

Republica Moldova și Ucraina au abordări diferite față de statele UE privind accizarea țigărilor convenționale și produselor noi, cum ar fi produsele de încălzire a tutunului și lichidele pentru țigările electronice. Conform Institutului Growford, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să implementeze o impozitare diferențiată a accizelor pentru aceste produse.

„Pe măsură ce astfel de produse alternative au devenit mai răspândite și mai populare în rândul consumatorilor, mulți legislatori au fost de acord să creeze o categorie separată de accize pentru acestea. În prezent, toate țările UE au o acciză mai mică pentru astfel de produse în comparație cu țigările”, se mai menționează în studiu. Diferența medie dintre acciza pentru țigările convenționale și acciza pentru produsele inovatoare, care sunt mai puțin nocive, este în UE de 66,3 %.

Prin urmare, țările care solicită aderarea la UE vor trebui să depună eforturi pentru a pune în aplicare, înainte de aderare, diferite rate de accize pentru diferite categorii de produse din tutun.

„Ucraina este aproape singura jurisdicție din Europa, în afară de Moldova, care are accizele pentru dispozitivele fără fum stabilite la același nivel cu cele pentru țigări. Acest lucru se întâmplă deși toate statele membre ale UE, împreună cu Marea Britanie și Elveția, stabilesc accize mai mici pentru aceste produse decât pentru țigările tradiționale. Ținând cont de acest lucru, politica ucraineană în materie de accize se confruntă cu o sarcină extrem de dificilă, care ar trebui să asigure în același timp un echilibru optim între sănătatea publică, procesele de integrare europeană, atingerea obiectivelor de suplinire a bugetului de stat”, spune Oleg Ghetman, economist, specialist în administrarea fiscală la Institutul de Transformări Socio-Economice.

La rândul său, coautor al studiului Institutului Growford, Tatiana Koșciuk, a menționat că începând cu aprilie 2023, în medie, acciza pentru dispozitivele fără fum era de 3,5 ori mai mică în țările UE în comparație cu cea pentru țigări, ceea ce se datorează, printre altele, riscurilor potențial reduse pentru sănătate, pe care le implică utilizarea dispozitivelor de ultimă generație.

#legislatie fiscala #accize #Uniunea Europeana #taxe #Tigari

Acoperirea vegetală a peninsulei Antarctica a crescut de peste zece ori în ultimele decenii, pe măsură ce criza climatică încălzește continentul înghețat. Analiza datelor obținute prin satelit a arătat că, în 1986, exista mai puțin de un kilometru pătrat de vegetație, însă în 2021 acoperirea verde era de aproape 12 km². Cercetătorii au constatat că răspândirea plantelor, majoritatea mușchi, s-a accelerat din 2016, scrie theguardian.com.

Creșterea vegetației pe un continent dominat de gheață și rocă goală este un semn al extinderii încălzirii globale în Antarctica, care se încălzește mai rapid decât media globală. Oamenii de știință au avertizat că această răspândire ar putea oferi un punct de sprijin pentru speciile străine invazive în ecosistemul Antarcticii virgine.

Înverzirea a fost semnalată și în Arctica, iar în 2021 a căzut ploaie, nu zăpadă, pe vârful uriașei calote glaciare a Groenlandei, pentru prima dată înregistrată.

„Peisajul antarctic este încă dominat aproape în întregime de zăpadă, gheață și rocă, doar o mică parte fiind colonizată de plante”, a declarat Dr. Thomas Roland, de la Universitatea Exeter, Marea Britanie, care a coordonat împreună studiul. „Dar această fracțiune minusculă a crescut dramatic – demonstrând că până și această zonă sălbatică vastă și izolată este afectată de schimbările climatice provocate de om.” Peninsula are o suprafață totală de aproximativ 500 000 km/p.

Roland a avertizat că încălzirea viitoare, care va continua până când emisiile de carbon vor fi oprite, ar putea aduce „schimbări fundamentale în biologia și peisajul acestei regiuni emblematice și vulnerabile”. Studiul este publicat în revista Nature Geoscience și se bazează pe analiza imaginilor Landsat.

Profesorul Andrew Shepherd, de la Universitatea Northumbria, Marea Britanie, care nu face parte din echipa de studiu, a declarat: „Acesta este un studiu foarte interesant și se potrivește cu ceea ce am găsit când am vizitat Larsen Inlet pe peninsulă în urmă cu câțiva ani. Am aterizat pe o plajă care a fost îngropată sub stratul de gheață Larsen până când acesta s-a prăbușit în 1986-1988. Am descoperit că acum are un râu în care cresc alge verzi!”

„Acest loc a fost ascuns de atmosferă timp de mii de ani și a fost colonizat de plante la câteva decenii după ce a fost eliberat de gheață – este cu adevărat uimitor”, a spus el. „Este un barometru al schimbărilor climatice, dar și un punct de cotitură pentru regiune, deoarece viața are acum un punct de sprijin acolo.”

Accelerarea răspândirii mușchilor începând din 2016 coincide cu începutul unei scăderi accentuate a întinderii gheții marine în jurul Antarcticii. Potrivit cercetătorilor, încălzirea mărilor deschise poate duce la condiții mai umede care favorizează creșterea plantelor. Mușchii pot coloniza rocile goale și pot crea fundația solurilor care, împreună cu condițiile mai blânde, ar putea permite altor plante să crească.

Dr. Olly Bartlett, de la Universitatea din Hertfordshire și, de asemenea, co-lider al noului studiu, a declarat: „Solul din Antarctica este în cea mai mare parte sărac sau inexistent, dar această creștere a vieții vegetale va adăuga materie organică și va facilita formarea solului. Acest lucru crește riscul de sosire a speciilor non-native și invazive, posibil transportate de ecoturiști, oameni de știință sau alți vizitatori ai continentului.”

Un studiu din 2017 a arătat că rata de creștere a mușchiului era în creștere, dar nu a evaluat suprafața acoperită. Un alt studiu, realizat în 2022, a arătat că cele două plante cu flori native din Antarctica se răspândesc pe insula Signy, la nord de peninsula Antarctica.

Algele verzi înfloresc, de asemenea, pe suprafața zăpezii topite de pe peninsulă. Copacii creșteau la polul sud în urmă cu câteva milioane de ani, când planeta a avut ultima dată în atmosferă atât de mult CO2 ca în prezent.