Administrația prezidențială de la Kiev nu are ce reproșa Republicii Moldova în contextul poziției pe care a luat-o după izbucnirea războiului, susține consilierul lui Zelenski, Mihail Podolyak. Potrivit lui, țara noastră are o viziune clară și condamnă invazia trupelor lui Putin în Ucraina.

Oficialul de la Kiev a calificat viziunea Moldovei drept una „bună” în cadrul unui interviu oferit pentru Newsmaker. Conform lui, recomandarea Comisiei Europene privind acordarea Moldovei și Ucrainei a statutului de candidați la aderarea la UE indică faptul că țările sunt pe drumul cel bun.

„Fiecare țară determină gradul de atenție acordată războiului din Ucraina și evaluării impactului lui. Aceasta este politica internă a țării și ea are dreptul la orice evaluare. Același lucru este valabil și pentru Moldova. Înțelegem toate aspectele securității interne a Moldovei, referitoare la Transnistria. Înțelegem că există riscuri extraordinare asociate cu această regiune pentru Moldova”, afirmă Mihail Podolyak.

Consilierul președintelui ucrainean a mai precizat că la Kiev nu sunt apreciate viziunile altor state asupra războiului. El a reiterat că, în opinia sa, „Moldova se comportă corect” și nu există pretenții care i-ar putea fi înaintate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că anterior Podolyak a calmat spiritele după ce ministrul de Externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, spunea că Moldova și Georgia, prin depunerea cererilor de aderare la UE, „au o încercare de a atașa cele două vagoane ale lor la un tren ucrainean de mare viteză care se deplasează la Bruxelles”. Declarațiile erau făcute după înaintarea solicitărilor, la scurt timp după ce trupele ruse au invadat țara vecină.

Drept urmare, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, consilierul lui Zelenski cataloga afirmațiile diplomatului drept inoportune. „Înțeleg poziția Moldovei și a Georgiei, care singure nu își vor putea construi o economie eficientă. Rusia va fi supărată rău la sfârșitul războiului și va încerca să se răzbune pe toți din cauza problemelor economice cu care se va confrunta. Îmi clară poziția Moldovei și încercarea acestor două state de a-și găsi parteneri alături de care să își poată dezvolta economia rapid și calitativ”, puncta el.

#Moldova #Podolyak #poziția Moldovei #pretențiile Kievului #războiul din Ucraina

Elvețienii sunt chemați duminică, 27 septembrie, la urne pentru a decide dacă regulile privind neutralitatea țării vor fi înăsprite și introduse explicit în Constituție. Propunerea ar limita cooperarea militară cu NATO și participarea Elveției la sancțiuni internaționale, transmite adevărul.ro.

Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional încă din 1815, după încheierea războaielor napoleoniene. Constituția nu stabilește, însă, în detaliu modul în care guvernul trebuie să aplice acest principiu, iar această lipsă de claritate a devenit una dintre temele centrale ale referendumului.

Partidul Poporului Elvețian (SVP), formațiune de dreapta și principalul susținător al inițiativei, consideră că politica tradițională de neutralitate a fost „slăbită” după ce Berna a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei, în urma invaziei Ucrainei.

Susținătorii inițiativei au desfășurat în întreaga Elveție o campanie prin care îi îndeamnă pe alegători să respingă implicarea țării în conflicte și să voteze în favoarea menținerii neutralității. Pe afișele distribuite în mai multe zone ale țării apare mesajul „Nu războiului, da neutralității”, însoțit de imagini cu porumbei albi ai păcii. Campania promovează astfel propunerea prin care inițiatorii vor ca statutul de țară neutră al Elveției să fie definit mai strict și protejat prin Constituție.

Ce spun sondajele

Sondajele indică, însă, o opoziție majoritară față de propunere. Unul dintre cele mai recente dintre acestea arată că 68% dintre cei chestionați se opun inițiativei, în timp ce doar 31% o susțin, notează Reuters.

Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna, a explicat diferența dintre susținerea principiului neutralității și modul în care este aplicat în prezent:

„Alegătorii elvețieni apreciază neutralitatea, dar sunt de acord cu modul în care guvernul o aplică în prezent. De asemenea, ei susțin în general sancțiunile impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina și nu vor ca acest lucru să se schimbe”.

Mizele referendumului

Prin modificarea propusă, Constituția ar urma să limiteze inclusiv relațiile militare ale Elveției. Țara nu ar mai putea face parte dintr-o alianță militară sau de apărare și nici nu ar putea desfășura activități de cooperare cu astfel de alianțe, decât în situația în care ar fi atacată.

Inițiativa stabilește condiții stricte și pentru sancțiunile internaționale, astfel că Elveția ar putea participa la asemenea măsuri numai dacă acestea sunt aprobate de Organizația Națiunilor Unite.

Christoph Blocher, miliardarul care susține SVP, consideră că menținerea neutralității este esențială pentru securitatea țării.

„Elveția nu a mai avut un război de 200 de ani pentru că este permanent înarmată și neutră”, a declarat el, susţinând că acest principiu a fost respectat tot mai puțin în ultimii ani, ceea ce a făcut ca Rusia să considere Elveția parte a conflictului din cauza sancțiunilor impuse Moscovei.

De parta cealaltă, ministrul de Externe, Ignazio Cassis, avertizează că adoptarea noilor reguli ar afecta securitatea națională și ar limita inclusiv posibilitatea Elveției de a participa la exerciții și activități de instruire alături de NATO.