Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Inteligența artificială ar putea reprezenta o amenințare „mai urgentă” decât schimbările climatice

06 Mai 2023, 15:35
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Realitatea.md
06 Mai 2023, 15:35 // Sci-tech //  Realitatea.md

Inteligența artificială ar putea reprezenta o amenințare „mai urgentă” pentru omenire decât schimbările climatice, a declarat într-un interviu acordat Reuters, pionierul în domeniul Inteligenței Artificiale, Geoffrey Hinton.

Geoffrey Hinton, cunoscut pe scară largă ca fiind unul dintre „nașii inteligenței artificiale”, a anunțat recent că a părăsit Alphabet după un deceniu petrecut în cadrul firmei, spunând că a vrut să vorbească despre riscurile tehnologiei fără ca acest lucru să-l afecteze pe fostul său angajator.

Munca lui Hinton este considerată esențială pentru dezvoltarea sistemelor contemporane de inteligență artificială. În 1986, a fost coautor al lucrării fundamentale „Learning representations by back-propagating errors” (Învățarea reprezentărilor prin erori de propagare inversă), o piatră de hotar în dezvoltarea rețelelor neuronale care stau la baza tehnologiei IA. În 2018, a primit Premiul Turing ca recunoaștere a descoperirilor sale în domeniul cercetării.

Dar acum se numără printre tot mai mulți lideri din domeniul tehnologiei care își exprimă public îngrijorarea cu privire la posibila amenințare reprezentată de IA dacă mașinile ar ajunge să fie mai inteligente decât oamenii și să preia controlul planetei.

„Nu aș vrea să devalorizez schimbările climatice. Nu aș vrea să spun: „Nu ar trebui să vă faceți griji în legătură cu schimbările climatice”. Și acesta este un risc uriaș”, a spus Hinton. „Dar cred că acest lucru ar putea sfârși prin a fi mai urgent”.

El a adăugat: „În cazul schimbărilor climatice, este foarte ușor să recomanzi ceea ce ar trebui să faci: pur și simplu nu mai ardeți carbon. Dacă faci asta, în cele din urmă lucrurile vor fi în regulă. Pentru acest lucru nu este deloc clar ce ar trebui să faci.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

OpenAI, susținută de Microsoft, a dat startul unei curse de înarmare tehnologică în noiembrie, când a pus la dispoziția publicului ChatGPT, un chatbot cu inteligență artificială. Acesta a devenit în scurt timp aplicația cu cea mai rapidă creștere din istorie, ajungând la 100 de milioane de utilizatori în două luni.

În aprilie, directorul executiv al Twitter, Elon Musk, s-a alăturat miilor de oameni care au semnat o scrisoare deschisă prin care se cerea o pauză de șase luni în dezvoltarea unor sisteme mai puternice decât GPT-4, lansat recent de OpenAI.

Printre semnatari s-au numărat directorul general al Stability AI, Emad Mostaque, cercetători de la DeepMind, deținută de Alphabet, și alți pionieri AI, Yoshua Bengio și Stuart Russell.

Deși Hinton împărtășește îngrijorarea semnatarilor cu privire la faptul că IA se poate dovedi a fi o amenințare existențială pentru omenire, el nu a fost de acord cu oprirea cercetării.

„Este complet nerealist”, a spus el. „Sunt în tabăra care crede că acesta este un risc existențial și este suficient de aproape încât ar trebui să lucrăm din greu chiar acum și să investim o mulțime de resurse pentru a afla ce putem face în acest sens.”

În Uniunea Europeană, un comitet de legislatori a răspuns la scrisoarea susținută de Musk, solicitându-i președintelui american Joe Biden să convoace un summit global privind viitoarea direcție a tehnologiei împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Săptămâna trecută, comisia a convenit asupra unui set de propuneri de referință care vizează inteligența artificială generativă, care ar obliga companii precum OpenAI să dezvăluie orice material protejat prin drepturi de autor utilizat pentru antrenarea modelelor lor.

Între timp, Biden a purtat discuții cu mai mulți lideri ai companiilor de inteligență artificială, inclusiv cu directorul general al Alphabet, Sundar Pichai, și cu directorul general al OpenAI, Sam Altman, la Casa Albă, promițând o „discuție sinceră și constructivă” cu privire la necesitatea ca firmele să fie mai transparente cu privire la sistemele lor.

„Liderii din domeniul tehnologiei au cea mai bună înțelegere a acestui subiect, iar politicienii trebuie să fie implicați”, a declarat Hinton. „Ne afectează pe toți, așa că trebuie să ne gândim cu toții la asta”.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 08:56
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
18 Nov. 2026, 08:56 // Slider //  Realitatea.md

În urmă cu 86 de ani, pe 10 noiembrie 1940, unul dintre cele mai puternice cutremure din secolul al XX-lea a zguduit România și Republica Moldova. Seismul, cu magnitudinea de 7.7, s-a produs într-o dimineață de duminică, la ora 03:39, în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 150 de kilometri, și a durat circa 45 de secunde, scrie Moldova1.

Cutremurul a provocat distrugeri majore, inclusiv la Chișinău, unde 78 de persoane și-au pierdut viața, iar sute de clădiri au fost grav avariate sau distruse.

Imaginile păstrate de Agenția Națională a Arhivelor (ANA) de la Chișinău surprind clădiri grav avariate sau distruse, ruine, intervenții de salvare și aspectul orașului imediat după seism.

Printre edificiile afectate s-au numărat Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală, unde aproximativ 40% dintre exponate au fost distruse, clădiri administrative, școli, spitale, Institutul Agricol, teatre și biserici, inclusiv turnurile unor lăcașuri de cult.

De asemenea, au fost avariate depozitul de tramvaie, uzina electrică și conductele de alimentare cu apă. În urma cutremurului, sute de familii au rămas fără locuințe.

Seismul a fost precedat de mai multe cutremure de intensitate mai mică, inclusiv unul cu magnitudinea de 6.5, produs pe 22 octombrie 1940, urmat de numeroase replici.

Imagini surprinse în Chișinău, după cutremurul din 10 noiembrie 1940:

Sursa foto: Agenția Națională a Arhivelor

Anterior, directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoară, a declarat pentru Radio Moldova că seismul din 1940 a provocat moartea a 78 de persoane la Chișinău. Potrivit acestuia, 500 de clădiri au fost distruse complet, iar alte 1.500 au necesitat lucrări majore de reparație.

Igor Nicoară a subliniat că zona Vrancea reprezintă principala sursă de pericol seismic pentru Republica Moldova, țara fiind expusă riscului unor cutremure puternice.

Potrivit specialistului, peste 30% din teritoriul municipiului Chișinău se află într-o zonă în care intensitatea seismică poate atinge opt grade. În acest context, el a subliniat importanța pregătirii populației și a cunoașterii măsurilor de protecție pentru reducerea pierderilor de vieți omenești și a pagubelor materiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că un cutremur puternic, cu magnitudinea de 5,7 a fost resimțit în Republica Moldova, în noaptea de 18 noiembrie. Seismul s-a produs la ora 02:48, în zona seismică Vrancea din România, la o adâncime de aproximativ 107 kilometri. Deocamdată, conform datelor autorităților, victime nu au fost înregistrate.

În România două persoane au fost rănite în urma cutremurului, iar mai multe persoane au suferit atacuri de panică.

VIDEO Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a „zguduit” Republica Moldova. Autoritățile susțin că nu sunt victime