Inteligența artificială ar putea reprezenta o amenințare „mai urgentă” pentru omenire decât schimbările climatice, a declarat într-un interviu acordat Reuters, pionierul în domeniul Inteligenței Artificiale, Geoffrey Hinton.

Geoffrey Hinton, cunoscut pe scară largă ca fiind unul dintre „nașii inteligenței artificiale”, a anunțat recent că a părăsit Alphabet după un deceniu petrecut în cadrul firmei, spunând că a vrut să vorbească despre riscurile tehnologiei fără ca acest lucru să-l afecteze pe fostul său angajator.

Munca lui Hinton este considerată esențială pentru dezvoltarea sistemelor contemporane de inteligență artificială. În 1986, a fost coautor al lucrării fundamentale „Learning representations by back-propagating errors” (Învățarea reprezentărilor prin erori de propagare inversă), o piatră de hotar în dezvoltarea rețelelor neuronale care stau la baza tehnologiei IA. În 2018, a primit Premiul Turing ca recunoaștere a descoperirilor sale în domeniul cercetării.

Dar acum se numără printre tot mai mulți lideri din domeniul tehnologiei care își exprimă public îngrijorarea cu privire la posibila amenințare reprezentată de IA dacă mașinile ar ajunge să fie mai inteligente decât oamenii și să preia controlul planetei.

„Nu aș vrea să devalorizez schimbările climatice. Nu aș vrea să spun: „Nu ar trebui să vă faceți griji în legătură cu schimbările climatice”. Și acesta este un risc uriaș”, a spus Hinton. „Dar cred că acest lucru ar putea sfârși prin a fi mai urgent”.

El a adăugat: „În cazul schimbărilor climatice, este foarte ușor să recomanzi ceea ce ar trebui să faci: pur și simplu nu mai ardeți carbon. Dacă faci asta, în cele din urmă lucrurile vor fi în regulă. Pentru acest lucru nu este deloc clar ce ar trebui să faci.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

OpenAI, susținută de Microsoft, a dat startul unei curse de înarmare tehnologică în noiembrie, când a pus la dispoziția publicului ChatGPT, un chatbot cu inteligență artificială. Acesta a devenit în scurt timp aplicația cu cea mai rapidă creștere din istorie, ajungând la 100 de milioane de utilizatori în două luni.

În aprilie, directorul executiv al Twitter, Elon Musk, s-a alăturat miilor de oameni care au semnat o scrisoare deschisă prin care se cerea o pauză de șase luni în dezvoltarea unor sisteme mai puternice decât GPT-4, lansat recent de OpenAI.

Printre semnatari s-au numărat directorul general al Stability AI, Emad Mostaque, cercetători de la DeepMind, deținută de Alphabet, și alți pionieri AI, Yoshua Bengio și Stuart Russell.

Deși Hinton împărtășește îngrijorarea semnatarilor cu privire la faptul că IA se poate dovedi a fi o amenințare existențială pentru omenire, el nu a fost de acord cu oprirea cercetării.

„Este complet nerealist”, a spus el. „Sunt în tabăra care crede că acesta este un risc existențial și este suficient de aproape încât ar trebui să lucrăm din greu chiar acum și să investim o mulțime de resurse pentru a afla ce putem face în acest sens.”

În Uniunea Europeană, un comitet de legislatori a răspuns la scrisoarea susținută de Musk, solicitându-i președintelui american Joe Biden să convoace un summit global privind viitoarea direcție a tehnologiei împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Săptămâna trecută, comisia a convenit asupra unui set de propuneri de referință care vizează inteligența artificială generativă, care ar obliga companii precum OpenAI să dezvăluie orice material protejat prin drepturi de autor utilizat pentru antrenarea modelelor lor.

Între timp, Biden a purtat discuții cu mai mulți lideri ai companiilor de inteligență artificială, inclusiv cu directorul general al Alphabet, Sundar Pichai, și cu directorul general al OpenAI, Sam Altman, la Casa Albă, promițând o „discuție sinceră și constructivă” cu privire la necesitatea ca firmele să fie mai transparente cu privire la sistemele lor.

„Liderii din domeniul tehnologiei au cea mai bună înțelegere a acestui subiect, iar politicienii trebuie să fie implicați”, a declarat Hinton. „Ne afectează pe toți, așa că trebuie să ne gândim cu toții la asta”.

#Inteligență Artificială #omenire #schimbari climatice

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.