Pe măsură ce produsele de inteligenţă artificială precum ChatGPT îşi propun să devină o parte a vieţii noastre de zi cu zi şi aflăm mai multe despre cât de puternice pot fi, există un lucru în mintea tuturor: modul în care AI ar putea afecta locurile de muncă, relatează CNBC.

„O perturbare semnificativă” ar putea fi la orizont pentru piaţa muncii, se arată într-un nou raport realizat de Goldman Sachs. Analiza băncii referitoare la locurile de muncă din SUA şi Europa arată că două treimi dintre locurile de muncă ar putea fi automatizate cel puţin într-o anumită măsură. În SUA, „dintre acele ocupaţii care sunt expuse, cele mai multe au o cotă semnificativă, din volumul lor de muncă (25-50%) care poate fi înlocuită”, au spus analiştii Goldman .

În întreaga lume, până la 300 de milioane de locuri de muncă ar putea fi afectate, se arată în raport. Prin urmare, sunt probabile schimbări ale pieţelor muncii, deşi, din punct de vedere istoric, progresul tehnologic nu numai că face ca unele locuri de muncă să devină redundante, ci creează şi altele noi. Utilizarea tehnologiei AI ar putea, de asemenea, să stimuleze creşterea productivităţii muncii şi să crească PIB-ul global cu până la 7%, în timp, a menţionat raportul Goldman Sachs.

Locurile de muncă cel mai mult și cel mai puțin afectate

Anumite locuri de muncă vor fi mai afectate decât altele, explică raportul. Activităţile care necesită multă muncă fizică sunt, de exemplu, mai puţin probabil să fie afectate semnificativ. În SUA, locurile de muncă de birou şi de asistenţă administrativă au cea mai mare proporţie de sarcini care ar putea fi automatizate, cu 46%, urmate de 44% pentru munca juridică şi 37% pentru sarcinile din arhitectură şi inginerie. Sectorul ştiinţelor vieţii, fizice şi sociale urmează îndeaproape, cu 36%, iar operaţiunile de afaceri şi financiare completează primele cinci poziţii, cu 35%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La celălalt capăt al scalei, doar 1% din sarcinile din sectorul de curăţare şi întreţinere a clădirilor şi a solului sunt vulnerabile la automatizare. Lucrările de instalare, întreţinere şi reparaţii sunt a doua industrie cel mai puţin afectată, cu 4% din lucrări potenţial afectate, iar construcţiile şi extracţia ocupă locul trei de jos, cu 6%.

Datele pentru Europa sunt puţin mai ample, dar prezintă o imagine similară, rolurile de sprijin de birou fiind cele mai afectate, deoarece 45% din munca lor ar putea fi automatizată, şi doar 4% din munca din sectorul meşteşugurilor şi meseriilor conexe fiind vulnerabilă. În general, 24% din munca în Europa ar putea fi automatizată – aproape de media de 25% din S.U.A.

Ţările cele mai afectate

Aceste cifre se schimbă atunci când ne uităm la automatizarea prin AI la scară globală.

„Estimările noastre sugerează intuitiv că mai puţine locuri de muncă în EM [pieţele emergente] sunt expuse automatizării decât în DM [pieţele dezvoltate], dar că 18% din munca la nivel global ar putea fi automatizată de AI, pe o bază ponderată în funcţie de angajare”, arată raportul Goldman Sachs.

Potrivit analizei băncii, este probabil ca Hong Kong, Israel, Japonia, Suedia şi SUA să fie primele cinci ţări cele mai afectate.

Angajaţii din China continentală, Nigeria, Vietnam, Kenya şi, pe ultimul loc, India, sunt cel mai puţin probabil să-şi vadă munca preluată de tehnologia AI. Dar, deşi datele arată că AI va avea, fără îndoială, un impact asupra pieţei muncii, nu este încă clar cât de perturbatoare va fi cu adevărat, concluzionează raportul.

„Impactul AI va depinde în cele din urmă de capacitatea sa şi de cronologia de adoptare”, spune raportul, adăugând că doi factori cheie vor fi cât de puternică devine cu adevărat tehnologia AI şi cât de mult este folosită în practică.

#Inteligență Artificială #job-uri #locuri de munca

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.